Piaţa brazilor de Crăciun

În ultimii ani creşterea şi comercializarea brazilor au devenit o afacere profitabilă şi în R. Moldova. Numai că producătorii autohtoni se plâng că profitul nu vine spre ei dar merge în cu totul în altă parte, către cei care aduc mai puţin ortodox conifere din Carpaţii Ucrainei. În premieră, anul acesta primăria mun. Chişinău a început eliberarea autorizaţiilor de comercializare a pomilor de Crăciun cu zece zile mai înainte, deci se aşteaptă ca şi profiturile pentru unele companii să crească.

Ivan Lukiancikov, vicepretor pe problemele sociale şi economice al sectorului Centru din Chişinău, sectorul cu majoritatea locurilor pentru vânzarea brazilor naturali, a spus că la 10 decembrie a început autorizarea şi comercializarea brazilor în capitală. La numai două zile aici fusese eliberate peste 120 de autorizaţii. „Dintre aceştia majoritatea sunt persoane fizice care aduc brazi din Ucraina. Treaba lor cum îi aduc, la noi când vin cu documentaţia totul e în regulă”, spune funcţionarul.

80-90% din brazii aduşi ilegal din Carpaţii ucraineni

Potrivit fermierilor moldoveni, în ultimii trei ani 80-90% din brazii care apar pe piaţă de sărbători sunt aduşi, în cea mai mare parte, ilegal din Carpaţii ucraineni. Ei se plâng că nu există nicio Asociaţie sau autoritatea publică care să supravegheze piaţa autohtonă.

Anişoara şi Igor Tatian, din Scoreni, Străşeni, cresc brazi în curtea casei al şaselea an. În total suprafaţa cultivată nu depăşeşte 20 de ari. Anul acesta ei au obţinut autorizaţie pentru a putea vinde cei 350 de brazi pe care îi au în or. Străşeni. De asemenea, ei îşi promovează afacerea şi pe site-urile de anunţuri. „Afacerea cu brazi e problematică în R. Moldova, spune Igor. Cheltuiala este imensă în cei şase-şapte ani în care creştem un brad, dar oamenii vor un preţ cât mai mic. O groază de bani cheltuim pe îngrăşăminte să facem brazii frumoşi şi rotaţi. Cei aduşi din Transcarpatia sunt resturi - crengi sau pomi răriţi de sub copacii mari. Şi aceşti comercianţi vând brazii la acelaşi preţ ca noi, cei care îi creştem în Moldova, poate cu diferenţe de 10-20 lei. Cum să concurăm cu ei?”, povesteşte Igor. Familia Tatian vinde metru de brad tăiat la preţul de 100 lei şi pentru cei care doresc la ghiveci un metru costă 160 lei.

Brazi la ghiveci

Andrei Atamanenco din Orhei, este un alt antreprenor care se ocupă cu brazii de mai bine de 20 de ani. Mult timp a fost singurul producător privat din acest domeniu din ţară. De doi ani el oarecum s-a reprofilat – nu mai creşte atât de mulţi brazi, iar pe cei care îi cultivă îi vinde doar la ghiveci, în pas cu trendul ecologic european. „Nu mai pot concura cu brazii ucraineni. Noi ne chinuim aproape zece ani să creştem pomul pe când acolo sămânţa zboară şi bradul creşte de la sine, fără cheltuieli”, spune patronul firmei „Euroflora-Com” SRL din Orhei. În pus, Atamanenco, zice că, fiind agronom de profesie, a optat pentru varianta ecologică. Chiar dacă brazii la ghiveci sunt un pic mai scumpi, ei vor fi replantaţi după sărbători. Atamanenco afirmă că e o mare neghiobie să creşti zece ani un brad, să-l tai, după care să-l ţii zece zile în casă şi apoi să-l arunci. „Mă doare când văd schelete de brazi la gunoi. Am vrea ca şi moldovenii să facă alegerea corectă – brazi artificiali sau brazi la ghiveci”, rezumă el. Potrivit lui, cerere pentru brazi la ghiveci e în creştere. Dacă în urmă cu cinci ani abia de vindea 50 astfel de brazi, în anul trecut a vândut peste 200 de brazi. Pentru a promova bradul la ghiveci patronul spune că asigură transportul în Orhei şi Chişinău.

Oferta „Moldsilva”

Conform unei hotărâri anterioare, Agenţia de stat a început tăierea brazilor pe 15 decembrie. Anul acesta Agenţia de stat va tăia în total 28 de mii de molizi (ceea ce în popor se numeşte brad) şi 5.400 pini, din toate cele 28 de pepiniere pe care le are. „Noi îi vindem angro din câmp. Nu ştiu cât vor costa la piaţă”, spune Petru Rotaru, şeful Direcţiei fond forestier, din cadrul „Moldsilva”. Conform preţurile stabilite anterior de „Moldsilva”, un brad luat angro de 1,1-1,5 m va costa 36 lei, 1,5-2 m – 48 lei, 2-3 m – 60 de lei, brazi de 4-5 m – 300-400 lei. La aceste taxe firmele intermediare, care comercializează brazi, vor adăuga costurile de transport, cele de depozitare şi alte adausuri comerciale. Pentru mulţi comercianţi de brazi achiziţionarea brazilor angro de la „Moldsilva” şi vinderea lor în capitală reprezintă o sursă bună de venit într-un tip foarte scurt.

Nimeni nu supraveghează piaţa autohtonă

Andrei Atamenenco mai afirmă că în ultimii ani numărul pepinierelor private au crescut şi în RM există suficienţi brazi ca să acopere necesitatea internă. Din cauza lipsei de control însă, s-a ajuns ca creşterea unui brad moldovenesc să coste de zece ori mai mult decât unul ucrainean, adus ilegal. Potrivit lui, jumătate din brazii de import sunt aduşi clandestin prin breşele de la graniţa transnistreană, iar cealaltă jumătate – „cu alte metode” la serviciul vamal. „Au venit nişte oameni la mine să le dau certificat că chipurile au crescut brazii pe pepinieră la mine. M-au asigurat că o să am profit. Iată la ce s-a ajuns”, povesteşte agronomul. Fiind antrenat în acest domeniu de mai mult de 20 de ani, el spune că astăzi nicio autoritate publică nu pune în discuţie calitatea produsului, iar Ministerul Agriculturii se rezumă doar la a elibera licenţiere în domeniul. „Chiar şi pe vremea sovietică exista o asociaţie care ne controla riguros calitatea sovhozurilor de specialitate”, îşi aminteşte omul.

Contactaţi de noi, responsabili de la Ministerul Agriculturii au spus că nu se ocupă cu silvicultura, de acest aspect fiind responsabil „Moldsilva”. De asemenea, am fost îndemnaţi să sunăm şi la Ministerul Mediului. Petru Rotaru a negat că „Moldsilva” ar fi responsabilă de piaţa pomilor de Crăciun. Şi responsabilii de la Ministerul Mediului spun că nu intră în competenţa lor supravegherea acestui domeniu. „Noi facem ceea ce trebuie: protejăm mediul şi educăm populaţia”, afirmă Nicu Vrednic, consilier şi purtător de cuvânt al ministrului Gheorghe Şalaru. „Agenţii economici au dreptul să comercializeze şi interziceri nu pot fi impuse. Alta e că pătrund ilegal, pe lângă vame, dar nu avem ştire pe unde. Poate vameşii cunosc…”, a adăugat Vrednic. Cât despre pomii de Crăciun, funcţionarul spune că soluţia ideală este brazi artificiali cu miros de răşină introdusă special, care desigur să nu coste mii de lei. Totodată, el povesteşte că de patru ani a adus nişte brăduţi din Covasna, România, pe care îi pune în ghiveci şi îi duce în casă de sărbători şi pe care îi replantează în curte după 14 ianuarie.

O săptămână de vis la San Diego, California

Până a ajunge în Statele Unite, cunoştinţele mele despre continentul american se limitau la câteva nume de preşedinţi, un model de comerţ bine dezvoltat şi un stil de viaţă ciudat pentru noi, via filmele hollywoodiene, cu oameni supraponderali şi mâncare… nesănătoasă. Sigur că ştiam şi despre modelul american de democraţie, inclusiv de presa de acolo, spre care tinde astăzi o lume întreagă şi de la care am vrut să învăţăm şi noi ceva. Dar şi în cazul meu realitatea a bătut filmele - cel puţin, pentru grupul nostru, care a fost distribuit să meargă în oraşul San Diego, statul California.

Am făcut echipă cu Grigore Mătăsaru (postul de radio „Vocea Basarabiei”), Ludmila Muntean („Moldova 1”), Marina Liţă („Jurnal de Chişinău”) şi Silvia Solonari, care a fost facilitatoarea noastră. Pot spune că ne-a mers: am început sejurul cu un party (petrecere, în engleză) şi l-am terminat tot cu un party, dar cu o deosebită veselie, mai ales că ne întorceam mai mândri - deveniserăm cetăţeni de onoare ai oraşului care ne-a găzduit.

Cine vine la San Diego nu mai vrea să plece

San Diego este cea mai de sud localitate de pe coasta de vest, la doar jumătate de oră de hotarul cu Mexic. Numără 1,9 mln. locuitori sau 3,5 mln., dacă luăm în calcul întreaga zonă metropolitană - aproape cât R. Moldova. Numai o mică parte a oraşului, localizată în apropierea portului, are zgârie-nori, restul aminteşte de satele noastre, cu case cu două-trei nivele, grupate în jurul unor coline. Am putea spune că oraşul seamănă cu vreo zece sate moderne de la noi, luate la un loc, ceva mai apropiate între ele, desigur. Aici, fără maşină, greu te descurci, dar asta nu reprezintă o problemă, întrucât majoritatea familiilor au câte două-trei automobile la poartă. Toţi acei cu care am vorbit mi-au spus că cine vine pe o anumită perioadă aici nu mai vrea să plece înapoi. Este un loc frumos, cu plajă la Pacific, golf, peninsulă, port mare, climă blândă şi caldă, deşi în ultimii ani cam secetoasă, iar localnicii au uitat când a plouat ultima dată. Este, de asemenea, un loc atractiv din punct de vedere social-economic. California are unul din primele şase bugete ca mărime ale Statelor Unite şi chiar se numără în primele 20 de bugete ale lumii. Iată de ce mulţi dintre locuitorii statelor din centrul continentului vin anume aici. Totodată, San Diego este un centru universitar atractiv iar migraţia tinerilor se întâmplă, de regulă, doar într-o singură direcţie.

Am ajuns la San Diego într-o după-amiază de duminică, iar la aeroport ne aşteptau organizatorii cu un afiş de bun venit. Afară - peste 30 de grade C, mai mult cu zece grade decât la Washington, de unde veneam. În câteva minute, Enrique Meza, director de program la organizaţia care ne-a găzduit (Citizen Diplomacy Council), ne-a dus pe malul oceanului. Drumul e străjuit numai de palmieri, iar umbra caut-o de unde nu-i. Din acel moment, wow-ul american ne-a fost pe buze mai bine de o săptămână. Spre seară, ne pomenim într-o grădină din spatele unei case, la un picnic, dat în cinstea oaspeţilor străini, găzduiţi de Citizen Diplomacy Council: de la ruşi, indieni, pakistanezi, până la diferiţi reprezentanţi ai popoarelor africane - vreo 200 de oameni. Printre ei, găsim şi o moldoveancă, de la Soroca, stabilită recent aici. De la picnic, ne „culeg” familiile care s-au angajat să ne găzduiască.

Rolul femeii în societatea americană

Familia care ne găzduieşte pe mine şi pe Marina Liţă este total diferită de familia tradiţională, aşa cum o cunoaştem noi în RM. Jenny are 45 de ani şi este o avocată de succes, dar pe lângă serviciu face o sumedenie de alte lucruri. Într-o singură zi, ea poate să apară în ipostaze total diferite. De exemplu, dimineaţa, la 7.30, participă la o şedinţă a Clubului Rotary, a cărei membră este, ziua instrumentează cazuri economice, iar la 17.30 antrenează pici de cinci ani, la soccer (fotbalul european). Într-o altă seară, Jenny se întâlneşte cu prietenii ei şi joacă softball, un fel de baseball mixt, cu bărbaţi şi femei. Sigur că o distracţie din astea trebuie neapărat să se termine la bere. De asemenea, Jenny mai trebuie să fie soţie şi mamă. Oricum, rolul femeii americane este mult prea departe de oalele de pe aragaz. Hank, soţul ei, o ajută foarte mult, mai ales când e vorba de fetiţa lor de cinci ani, Dakota. El este cel care o pregăteşte de grădiniţă în fiecare dimineaţă. Îi pune mâncare şi cele necesare în ghiozdan, după care îi arată fetiţei ce şi unde a pus şi, la final, o întreabă „o să ţii minte?”. Hank o ajută pe soţia lui şi la bucătărie, dar şi la curăţenie prin casă. Celelalte familii care găzduiesc jurnalişti moldoveni sunt fie angajaţi în sectorul bancar, fie profesori universitari. Toţi au ajuns gazdele noastre absolut voluntar, fără a obţine careva beneficii din partea statului. Ei zic că fac asta pentru a cunoaşte alte culturi şi pentru a-şi promova imaginea ţării lor. De aceea şi modelul american de democraţie se deosebeşte total de al nostru. Dacă la noi 75% din viaţa civilă a comunităţii o reprezintă statul/guvernul şi doar 25% sectorul non-guvernamental (diverse organizaţii şi asociaţii), în SUA proporţia este inversă, ponderea guvernului fiind mult mai mică.

Presa şi americanul simplu

Activismul oamenilor simpli se răsfrânge şi în activitatea deputaţilor, a senatorilor, care au mai multe birouri în teritoriu, dar şi asupra activităţii presei. Bunăoară, unul din birourile senatoarei de California, Barbara Boxer, primeşte săptămânal peste zece mii de scrisori şi mail-uri, plus o mulţime de demersuri de la diferite persoane. Iar toţi jurnaliştii cu care ne-am întâlnit ne-au spus că americanul este un om foarte activ şi intolerant atunci când vine vorba de abuz şi corupţie din partea funcţionarilor. Iată de ce presa în America reprezintă cu adevărat cea de-a patra putere. Sigur că şi aici există multe modalităţi de a-ţi ascunde urmele cu numele soţiilor sau mătuşilor, dar ochii care observă sunt mult mai numeroşi. Potrivit unui director de televiziune, misiunea jurnalistului şi a presei în general se rezumă la: să supere, să enerveze chiar, pe cei care se simt bine şi confortabil la guvernare.

Din cauza crizei economice, presa din SUA a avut foarte mult de suferit pe contul reducerii drastice a publicităţii şi, respectiv, a bugetelor. În acest context, s-a dezvoltat destul de bine un alt tip de presă, „foarte la modă” acum, presa non-profit, adică managerii mass-media nu mai caută să obţină profit, dar să se dezvolte calitativ. Tot din cauza crizei, multe dintre publicaţii primesc donaţii de la persoanele fizice şi fundaţii. Există oameni care donează constant unui ziar câte patru dolari lunar, „pentru a susţine calitatea şi consecvenţa”. În multe cazuri, peste 60% din bugetele instituţiilor de presă se formează anume astfel.

La finalul călătoriei, organizatorii ne-au oferit o surpriză pe cinste: o cină pe un iaht, care a făcut turul oraşului. La acea petrecere de rămas-bun, spre surprinderea noastră, am devenit cetăţeni de onoare ai localităţii care ne-a găzduit. Iar a doua zi, în casa lui Jenny şi Hank, a urmat un alt party, cu ocazia celor zece ani de căsătorie, cu lume multă şi cârnăciori la grătar.

Show-ul aerian de la San Diego

Una din atracţiile oraşului o reprezentă Air Show-ul bazei militare Miamar, care se desfăşoară anual la începutul lui octombrie. O dată pe an, uşile bazei militare se deschid iar oamenii simpli pot vedea aeronavele militare care s-au aflat cândva în misiune sau pot viziona un spectacol de zile mari cu sute de avioane şi elicoptere militare. De asemenea, pot vorbi cu piloţi sau alţi militari prezenţi în număr mare la eveniment. În acest an la show au participat cam vreun milion de oameni, iar cozile celor care veneau dinspre Los Angeles şi San Francisco se întindeau pe zeci de kilometri.

TIMPUL, 16 octombrie 2009

Listele candidaţilor la funcţia de deputat pre limba cifrelor

785 de candidaţi, din opt partide, râvnesc la unul din cele 101 fotolii de deputat în parlamentul Republicii Moldova. Fiecare partid îşi laudă "marfa" ca fiind cea mai bună, cea mai profesionistă, tânără, competentă, chibzuită... şi lista adjectivelor poate continua. Noi i-am pus pe toţi candidaţi rămaşi în cursă electorală într-o oală, analizându-i în baza unor criterii. pentru ca tu să poţi alege "echipa ideală".

Şanse nu prea egale pentru femei

Din totalul candidaţilor ponderea femeilor este doar de 28,9%, sub minima de 30% acceptată de partidele europene. Cele mai puţine femei în listă sunt la PLDM – doar 19 din totalul celor 103 candidaţi, ceea ce reprezintă 18,44%. Ultimele poziţii ale clasamentului sunt completate de PSD – 24 femei (23,3%), AMN 28 femei (27,15%) şi PL – 29 (28,43%). La polul opus, în top, se plasează Partidul Ecologist „Alianţa Verde” din Moldova cu 24 de femei din totalul celor 65 de candidaţi propuşi, ceea ce constituie 36,92%; PD – 36 femei (34,95%), PCRM – 34 femei (33%) şi PPCD – 33 femei (32%).

Totuşi când vorbim despre promovarea femeii în politică trebuie să luăm în consideraţie şi un alt indicator – câte femei se află în vârful ierahiei, respectiv câte femei au fost promovate în primele zece locuri ale listei. Şi de această dată Partidul Ecologist se află în top, cu trei femei în primii zece candidaţi, fiind urmat de PCRM, PPCD şi PL cu câte două femei, PLDM şi PSD – câte una. Cel mai prost la acest capitol stă AMN şi PD care n-au nicio femie în capul listei, în ambele cazuri reprezentantelor sexului frumos le sunt rezervate abia poziţia 12.

Cea mai tânără şi cea mai experimentată echipă

Vârsta media a candidaţilor este de 43 ani. Cea mai tânără listă este reprezentată de „cei şapte magnifici” de la PPCD, cu o vârstă medie de 35,45 ani, iar cele mai „coapte” echipe sunt la PSD – 45,95 ani, AMN – 45,69 ani, PD – 45,19 şi PCRM – 45 ani. Candidaţii PL, PLDM şi ai Partidului Ecologist au în jur de 41-42 de ani – 41,5 ani, 42,3 ani şi, respectiv, 42,9 ani.

Promovarea tinerilor

Deşi multe partide susţin că reprezintă schimbarea a clasei politice şi că promovează tinerii în policică, din analiza ofertei electorale nu prea rezultă acest lucru. De regulă, pentru a contrabalansa raportul de vârsă, tinerii sunt plasaţi pe ultimele 20-30 de locuri. Doar patru partide au tineri sub 30 de ani în primii 20 de candidaţi: PPCD – 11, PL şi Partidul Ecologist – câte doi, PCRM – unul. La AMN primul tânăr sub 30 de ani figurează la numărul 21, la PLDM – 26, la PSD – 65, la PD – 80.

Cei mai mulţi candidaţi sub 30 de ani sunt la PPCD – tocmai 48. PL, PLDM şi AMN au în echipele lor câte 23, 22 şi, respectiv, 20 de tineri. Lista fiind încheiată de Partidul Ecologist - 18, PD şi PSD cu câte 14 şi PCRM cu doar 12 tineri.

Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere

Cei mai mulţi candidaţi peste 60 de ani sunt la partidul aflat la guvernare 14 la număr, fiind urmat de PD – 11, AMN – opt, PLDM şi Partidul Ecologist câte şapte, PSD – şase, PPCD – cinci şi cei mai puţini la PL – doi.

Cu sau fără de partid

De regulă, toţi cei care figurează în listele de candidaţi ale partidelor sunt membri ai acestor formaţiuni. Mai sunt şi cazuri când două partide au decis să meargă pe o singură listă şi sub o singură siglă, aşa cum a făcut UCM şi PSD, luând brandul PSD. În rest, sunt rare cazurile când apar oameni „fără de partid” în liste. Totuşi, dacă i-am contabiliză am avea: la PSD 49 de candidaţi care nu sunt membri, la PCRM - 19 candidaţi „fără de partid”, PLDM – trei şi la PPCD şi PNL câte unul.

Şoferii

Un alt criteriu interesant este cel al angajării. În top, cu cei mai mulţi „neangajaţi temporar”, se situiază echipa PPCD, unde fiecare al treilea candidat nu este angajat. Aici avem 20 de „neangajaţi temporar” şi 17 studenţi. Şi la Partidul Ecologist aproape fiecare a treia persoană nu este angajată – 16 „neangajaţi temporar”, patru studenţi şi un pensionar. La PSD fiecare a patra persoană nu este angajată – 20 de „neangajaţi temporar”, cinci pensionari şi doi studenţi. Urmează AMN cu 12 „neangajaţi temporar”, patru studenţi şi doi pensionari, PD cu nouă „neangajaţi temporar”, trei pensionari şi doi studenţi, PLDM cu 12 „neangajaţi temporar”, PL cu nouă „neangajaţi temporar” şi un studenţ şi PCRM cu doar trei „neangajaţi temporar”.

Experienţa contează

În lista PCRM fiecare a doua persoană a fost deputat sau ministru până acum. Astfel, 50 dintre candidaţi sunt foşti/actuali deputaţi şi 6 - actuali miniştri. AMN are 15 foşti deputaţi, iar PLDM – 14 foşti deputaţi şi un fost ministru. PL are 13 foşti deputaţi, PD – opt foşti deputaţi şi un fost ministru, PSD – patru foşti deputaţi şi un fost ministru, PPCD – două foste deputate şi Partidul Ecologist - un fost deputat.

Profesii

Dacă analizăm ofertele electorale din prisma profesiilor am avea următoarea situaţie (partidele sunt prezentate în ordinea înscrierii în buletinul de vot):

PCRM are în listă sa 21 profesori, 20 economişti, 19 ingineri, 16 jurişti, opt agronomi, şase medici şi 13 candidaţi de alte profesii.

PPCD – 22 profesori, câte 16 jurisţi şi ingineri, 11 economişti, şase medici, doi agronomi, 13 – alte profesii, în timp ce alţi 17 candidaţi sunt încă studenţi.

AMN – 24 profesori, 18 ingineri, 14 economişti, câte 11 jurişti şi medici, opt – agronomi şi 17 – alte profesii.

PL – 29 profesori, 22 jurişti, 18 economişti, 11 ingineri, nouă medici, trei agronomi şi zece – alte profesii.

PLDM – 27 profesori, 17 economişti, 14 jurişti, 12 ingineri, zece agronomi, opt medici şi 15 – alte profesii.

PD – 25 profesori, 17 ingineri, 16 economişti, 12 jurişti, nouă politologi, şase agronomi, patru medici şi 14 – alte profesii.

PSD – 24 economişti, câte 19 profesori şi ingineri, 18 jurişti, şase medici, cinci agronomi şi 12 – alte profesii.

Partidul Ecologist – 11 economişti, zece profesori, nouă ingineri, şase jurişti, cinci medici, patru agronomi şi 20 – alte profesii.

Suplimentul "Obiectiv", editat de API

Test pentru indecişi

Dacă încă nu v-aţi decis ce partid să alegeţi la 29 iulie vă puteţi testa opţiunile pe http://www.testvot.eu/. Selectaţi „Alegeri parlamentare R. Moldova 2009” (în română sau rusă) şi răspundeţi la 24 de întrebări. Testul include întrebări despre sistemul de impozitare, cel medical, educaţie, justiţie, asistenţă socială şi pensii, respectiv politicile stratului în aceste domenii. De asemenea, există întrebări despre politica internă şi externă: cum trebuie să fie ales preşedintele ţării, ce credeţi despre votul uninominal, ce fel de relaţii trebuie să avem cu vecinii, ce credeţi despre integrarea europeană şi cea euroatlantică, afrarea noastră în CSI etc. La final, veţi primi o analiză grafică care vă va indica gradul de apropiere a opţiunilor dvs. politice faţă de principalele partide. Sondajul este unul de orientare şi s-ar putea, de exemplu, să aveţi scor egal sau apropiat la două sau chiar trei partide, atunci veţi alege echipa. Mie mi s-a întâmplat să am câte 79 de puncte la AMN şi PLDM şi foarte aproape, 76 puncte, de PL. Până în ziua alegerilor mai am timp să mă gândesc. Oricum opţiunea liberală este corect diagnisticată.

”Proiectul nu încearcă să influenţeze votul cetăţenilor, ci este un mijloc de a afla mai mult despre cei care candidează”, susţin administratorii paginii web - Fundaţia MRC „Median Research Centre”, cu sprijinul German Marshall Fund - Black Sea Trust. Oraganizaţia spune că urmăreşte scopul dezvoltării cercetării de calitate în domeniul ştiinţelor politice şi dezvoltării calităţii democraţiei din Europa Centrală şi de Est.

Tipova, locatie-vedeta in aceasta vara

In week-end-ul trecut am fost pentru a doua oara la Tipova in mai putin de o luna. Prima data am pasit pe aceste meleaguri pe 20 iunie. Pana atunci am vizitat de nenumarate ori Rabnita, Rezina si chiar la Saharna am fost de cateva ori, dar aici se termina pentru mine geografia in aceata zona a tarii. (Tipova se afla la vreo 16 km de Saharna, peste trei dealuri, daca am lua-o pe de-a dreptul).

Intamplarea a facut ca, impreuna cu niste prieteni, nebuni frumosi cu totii, sa ajungem in exursie la una din cele mai mari biserici rupestre din Europa (da, avem asa ceva in Moldova).

Din pacate, starea ei este jalnica chiar daca calugarii de aici se lupta din rasputeri sa lege tei de curmei ca sa o restaureze. Si cand te gandesti cat banet s-a spalat la renovarea altori biserici si manastiri sau cate milioane s-au bagat in Condrita...

Am gasit niste cascade extraordinare, multi protestanti care isi cantau "cantarile" aproape in pragul manastirii si multe stanci spectaculoase pe malul Nistrului. Parintele Eustafie, care ne-a fost gazda, ne-a povestit ca pe vremuri aceiasi comunisti au inchis manastirea si au transformat-o in soviet satesc-colhoz-brigada de tractoare (toate in una). Dupa 90 s-a incercat reanimarea manastirii, dar localnicii s-au impotrivi mult timp. Numai primul staret stie cata bataie a mancat de la oamenii care se uitau cu ciuda ca "le luase" cladirile fostului cohoz. Abia acum, la mai bine de 15 ani, li-a trecut aceasta furie pe preoti si manastire si au inceput sa vina la slujbe.

Ne-am umplut plamanii cu aer de Tipova si am promis sa revenim. De asemenea, am promis sa facem ceva pentru a ajuta la promovarea manastirii. Acum coacem idei, iar prin august ne ducem iara, aceiasi nebui frumosi.

P-S Pentru cei care vor sa mearga cu innoptatul, va recomand o pensiune traditionala super-faina la Lalova, satul vecin, vreo jumatate de ora mers pe jos. Se cheama Hanul lui Haganu si are numere pana si in sopronul cu fan. Da ce sarmale delicioase se fac acolo...

Cum rezolvă comuniştii problema locurilor de muncă…

Oamenii care fac campanie pentru Partidul Comuniştilor în satele Moldovei se laudă că sunt bine plătiţi pentru asta. Ei ridică lunar cam 1000 de lei. „Voi râdeţi de mine că sunt om de partid, dar mai multe luni nu am făcut nimic şi am primit câte 800 lei. Cine îţi dă banii iştia degeaba?”, îmi spune o femeie din Şoldăneşti. Un alt tânăr, din Dubăsari, le răspunde tuturor celor care îi reproşează că nu face bine aproape similar. A lucrat şofer la o gospădărie ţărănească, dar, cum în agricultură banii vin mai greu şi cu mai multă sudoare, a abandonat. Mai are, uneori, scăpări şi le spune prietenilor că i-ar plăcea să facă altceva, dacă ar avea mai multe şanse în sat. Acum împarte „Comunistul”, încleie afişe şi mai face propagandă pentru comunişti printre oamenii. Pentru asta primeşte 1000 de lei. Zice: comuniştii care muncesc mai mult şi mai sârguincios primesc mai mult. Nu se ştie cam câte astfel de locuri de muncă există în R. Moldova. Poate că astea şi sunt cele 300 mii de locuri de muncă promise de Voronin?

Apel catre primarie - Vrem piste pentru biciclisti!

Azi am venit cu bicicleta la serviciu, cum o fac de mai multa vreme. Am dat insa de mai multa lume nepasatoare la vazul unui biciclist. Desi am facut semnale disperate unora ca uite vine o bicicleta, nici nu am fost luata in seama. Tot asa cum unii ma vedeau la distanta si continuau sa stea in mijlocul drumului meu si sa vorbeasca la telefon. M-am suparat pe pietoni si cer autoritatilor publice sa faca piste pentru cei pe doua roti. Asa cum eu ii respect pe soferi si pe pietoni, asa vreau sa fiu luata in seama. Rog respectuos, vorba unui politician, faceti o pista pe macar una din strazile din centru, semn ca ne vedeti si ne auziti. Sa nu spuneti ca la iesire de pe Viaduct sunt trasate trei metri de pista. Asta e veche si neimportanta.

Sper ca cei care sunt in situatia mea se vor activiza. Trebuie sa facem ceva. Este destul ca masuram toate gropile din Chisinau si cele mai harbuite trotuare din Europa.

Noptile pianistice

Luni-seara am fost la Noptile pianistice. A fost seara ceha si slovaca cu muzica tare draguta si calda, in ciuda vremei reci si ploiase de afara. Au rasunat bucati inaltatoare si plapande, dar si unele care te ravaseau, din Antonin Dvorak si Johann Hummel. De cel de-al doilea compozitor nu stiam. L-am descoperit abia la concert dar mi-a placut tare muult. Din cate se pare, Hummel a ajuns la Chisinau gratie dirijorului francez Didier Talpain, un indragostit de opera compozitorului.

Merg pentru al treilea an consecutiv la acest festival si de fiecare data reusesc sa descoper ceva nou. Bravo organizatorilor care fac ceva frumos intr-o perioada moarta pentru Chisinau. Vineri este seara Scolii Vieneze (Haydn, Mozart, Beethoven) iar miercurea viitoare (8 iulie) - seara muzicii ruse rar interpretate. Rocomand tuturor cate o portie de cultura. Ajuta. Eu ieri am lucrat ca un motoras dupa ce m-am incarcat cu energie pozitiva.

Patriotii Moldovei puternice

M-am uitat ieri ca tot omul (patriot al Moldovei puternice, cum zice un coleg de-al meu) la discursul presedintelui catre natiune de la "Mesager". Am vazut un batran obosit, umflat la fata, ca multi dintre "gospodari" dupa o betie lata de cateva zile. Si cum in ultima vreme sunt neserioasa, in loc sa ma concentrez la esenta vorbelor celui mai mare dintre moldoveni, am urmarit numai cum cei doi irisi se miscau de la stanga la dreapta si invers. In televiziune, de regula, se zice ca se aleg persoane a caror privire trece de ecran. Apoi iaka, ieri, Voronin, chiar daca a fost cat se poate de serios si a citit cu intonatie textul de pe promter, nu a trecut nicaieri.

Se zvoneste ca dnul presedinte s-a imbatat rau dupa plecarea lui Lupu si nu-si poate reveni de atunci. S-ar putea ca intr-o toana din asta sa se fi pricalit de noi toti, fixand data alegerilor intr-o miercuri. Dar eu oricum o sa ma duc la alegeri si o sa mai conving cativa zeci de tineri sa se duca.

M-am facut biciclista

De vreo luna mi-am luat bicicleta. Inca nu stiu daca sa fiu mandra sau sa nu si asta din cauza ca numai doua saptamani am reusit sa masor aproape toate gropile din centrul Chisinaului si i-am pomenit (de bine beneinteles) pe toti functionarii de la primarie si de la Directia transport si cai de comunicatii. Avem cele mai mari si mai tari borduri din lume si va rog, dragi drumari, ca la viitoarele reconstructii sa le mai inaltati oleaca.

Cu vreo doi ani in urma am fost la Varsovia. Acolo am vazut niste piste super pentru biciclisti si evident multe parcari. Tot acolo am vazut si multi functionari si alesi locali care veneau la serviciu pe doua roti. Atunci m-am imbolnavit de ideea de a avea bicicleta. Am asteptat ceva timp sa apara pistele la Chisinau, ca parca tot zicem ca vrem in Europa, dar degeaba. Pana la urma, intr-o zi m-am dus si mi-am luat bicicleta. Experienta din primele zile a fost uluitoare. Si acum tin minte cum mi-am nasadit toti muschii... Dar, de dragul ecologiei si sanatatii mele, merg la serviciu cu biciclata.

A, si era sa uit, mi-am gasit si niste maidanezi-prieteni in fata Bibliotecii Nationale. De fiecare data cand merg pe acolo trebuie sa tip la ei ca altfel ma doboara de pe bicicleta. Mai sunt vreo opt animale cat mine si la intrarea pe viadut. Asa ca pazea pentru alti idealisti ca mine. De ce nu avem si noi un Basescu sa-i stranga pe toti acesti prieteni.

"Eu cu tine Valea nu prea am chef să discut"

"Eu cu tine Valea nu prea am chef să discut. Tu pe mine m-a trădat de vreo trei ori… pentru mine trădarea înseamnă mult", i-a spus azi Voronin Valentinei Ursu de la Europa Liberă. Şi cu vreo lună în urmă Valea l-a supărat pe Voronin "Şi-s cu întrebările istea Valea", întreba el atunci. Aşa ca Valea este un fel de anecdot printre jurnalişti. Noul spicher nu a vrut sa spuna jurnalistilor ce i-a acut Valentina Ursu, adăugând doar "am fost aşa credibil faţă de ea".

Europa a "insultat poporului moldovnesc"

Grigore Petrenco s-a suparat tare pe europeni si UE pentru ca acestia au adoptat orezolutie "antimoldoveneasca" (a se citi anticomunista). "Acest document este o insulta la adresa poporului moldovenesc...", a scris cu nerv fostul sef al comisiei parlamentare pentru politica externa conducerii Parlamentului European.

Rezolutia Parlamentului European

Parlamentul European a adoptat, în data de 7 mai 2009, rezoluţia cu privire la situaţia din Republica Moldova. Dezbaterea pe această temă a avut loc în cadrul sesiunii plenare din aprilie (23 aprilie). Deputaţii europeni subliniază importanţa unei relaţii consolidate între UE şi Republica Moldova şi confirmă necesitatea de a colabora în vederea ridicării gradului de stabilitate, securitate şi prosperitate pe continentul european şi a prevenirii apariţiei unor noi linii de demarcaţie.

Parlamentul European se exprimă pentru continuarea unui dialog de substanţă, dar acordă o mare importanţă introducerii unor dispoziţii ferme privind statul de drept şi respectarea drepturilor omului. Campania amplă de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegerile parlamentare este condamnată cu fermitate.

Deşi condamnă toate actele de violenţă şi vandalism, Parlamentul European consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale şi drept un „complot anticonstituţional.” Protestele paşnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituţiile publice şi de insatisfacţia cu privire la situaţia socială şi economică din Republica Moldova.

Comisia independentă de investigare

Având în vedere tensiunile interne foarte mari existente în Republica Moldova este necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei şi a unor experţi independenţi, care să asigure un proces transparent şi imparţial de investigare.

În rezoluţia Parlamentului European se mai solicită lansarea unei investigaţii speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum şi în cazul tuturor acuzaţiilor de viol sau rău tratament în timpul detenţiei, şi a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru şi a lui Gabriel Stati.

Libertatea presei

Deputaţii europeni condamnă campania de hărţuire lansată de autorităţile moldovene împotriva jurnaliştilor, a reprezentanţilor societăţii civile şi ai partidelor din opoziţie, îndeosebi arestarea şi expulzarea jurnaliştilor, întreruperea accesului la pagini de internet şi la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice şi blocarea accesului la mass-media publice al reprezentanţilor opoziţiei. Aceste acţiuni sunt menite să izoleze Republica Moldova de controlul public şi al presei interne şi internaţionale.

Membrii Parlamentului European solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta independenţa editorială a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova şi încetarea oricărei intimidări a canalului ProTV şi a oricăror ameninţări în ceea ce priveşte prelungirea licenţei acestuia, precum şi a îmbunătăţirii considerabile a legii electorale moldovene drept elemente esenţiale pentru viitoarele procese electorale şi pentru consolidarea democraţiei în Republica Moldova.

Problematica vizelor

Parlamentul European deplânge ferm decizia autorităţilor moldovene de extrădare a ambasadorului român şi de introducere a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestui stat membru al Uniunii Europene. Discriminarea cetăţenilor UE pe baza originii lor naţionale nu este acceptabilă şi în acest sens se solicită autorităţilor moldovene reinstituirea regimului lipsit fără vize pentru cetăţenii români.

Consiliul şi Comisia ar trebui să revizuiască sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condiţiilor regimului de acordare a vizelor cetăţenilor moldoveni, îndeosebi a condiţiilor financiare, iar călătoriile regulate să se poată desfăşura în condiţii mai bune, fără ca însă cetăţenii moldoveni să profite de un sistem de călătorie şi de acordare a vizelor mai bun pentru a începe un exod în masă.

Raport privind utilizarea fondurilor europene în Republica Moldova

Parlamentul European invită Comisia să garanteze că finanţarea UE de care beneficiază Republica Moldova în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale are o rază mai largă de acţiune, în special prin utilizarea deplină a instrumentului european pentru democraţie şi drepturile omului şi în cadrul instrumentului PEV (Politica Europeană de Vecinătate. Comisiei Europene i se solicită să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernanţe şi dezvoltării democratice.

Rolul UE în Republica Moldova

Reafirmând sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, este necesar ca UE să aibă un rol mai puternic în găsirea unei soluţii la problema reprezentată de Transnistria.

În vederea menţinerii credibilităţii sale în faţa cetăţenilor moldoveni, UE ar trebui să fie implicată de manieră activă, profundă şi amplă în gestionarea actualei situaţii. Consiliul ar trebui să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în Republica Moldova, pentru a acorda asistenţă autorităţilor însărcinate cu aplicarea legii în procesul acestora de reformare, în special în domeniile poliţiei şi justiţiei.

Potrivit deputaţilor europeni, misiunea Reprezentantului special al UE în Republica Moldova trebuie consolidată, atât în ceea ce priveşte sfera sa de cuprindere, cât şi mijloacele.

Uniunea Europeană trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a oferi poporului moldovean un viitor cu adevărat european şi îndeamnă insistent toate forţele politice din Republica Moldova şi partenerii Moldovei să nu abuzeze de actuala stare de instabilitate pentru a abate Moldova de pe drumul său către Europa.

Vizita în Republica Moldova a delegaţiei ad hoc a Parlamentului European

În perioada 26-29 aprilie, o delegaţie ad hoc a Parlamentului European a vizitat Republica Moldova. Delegaţia a fost condusă de Marianne Mikko (PSE, Estonia), preşedintele delegaţiei PE pentru relaţiile cu Moldova. Din delegaţie au mai făcut parte Marie-Anne Isler-Béguin (Grupul Verzilor/EFA, Franţa), Marian-Jean Marinescu (PPE-DE, România) şi Karin Resetarits (ALDE, Austria).

Scopul delegaţiei ad-hoc a fost analizarea evenimentelor post-electorale şi situaţia politică actuală din Republica Moldova.

Programul vizitei a cuprins vizitarea secţiilor de politie din Chişinău şi a închisorii nr.13, deoarece o serie de ONG-uri au atras atenţia asupra violării drepturilor omului şi asupra condiţiilor de detenţie inumane a demonstranţilor.

Membrii Parlamentului European s-au mai întâlnit cu reprezentanţi ai Coaliţiei Civice pentru Alegeri libere şi corecte, cunoscută drept "Coaliţia 2009", ai Alianţei împotriva Torturii, Fundaţiei Soros, filialei din Republica Moldova a Amnesty International, Consiliului Naţional pentru Prevenţia Torturii şi ai ONU (luni, 27 aprilie). Marţi, 28 aprilie, deputaţii europeni au avut întâlniri cu autorităţile din Republica Moldova: ministrul justiţiei, ministrul adjunct pentru afaceri interne şi primarul Chişinăului etc.

Gust amar...

Gust amar, dar amar de tot... Mi-am pus mari sperante si aproape ca totul s-a probusit. Inainte de a vedea rezultatele CEC am sunat o ruda care a activat intr-o sectie de votare. Intr-un sat in care comunistii nu aveau niciodata scor bun iata ca acum peste 75 % au votat pentru ei. Nu stiu. Ceva e putred in capul moldovenilor. Cum sa fii atat de bleg sa votezi pentru ca asa ti-a dictat seful sau de teama ca maine iti vei pierde functia?

Daca se adevereste totusi exit-pollul am putea avea alegeri anticipate. Asta in conditiile in care niciun deputat ales din tabara democratilor nu va pactiza cu diavolul. Daca o mai vad si pe asta chiar ca imi bag picioarele in "Moldova tara de succes".

Datele CEC, dupa prelucrarea a 95,6% din voturi

A fost făcută publică lista candidaţilor compromişi

Astăzi a fost făcută publică lista candidaţilor care nu corespund criteriilor integrităţii morale ale societăţii civile (găsiţi Buletinul „Cunoaşte-ţi candidatul!” pe www.moldovacurata.md). Au fost monitorizaţi peste 200 de candidaţi, de pe nouă liste de partide, în funcţie de şansele de acestora de a accede în parlament. Iar în final, Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat a decis că 47 dintre candidaţi nu corespund acestor criterii.

Acţiunea este o premieră pentru R. Moldova şi încurajează cetăţenii cu drept de vot să aleagă candidaţii necompromişi. „Noi nu cerem ca aceste persoane să fie diferiţi justiţiei, doar constatăm anumite lucruri”, a menţionat Petru Macovei, director executiv al Asociaţia Presei Indepen­dente. Mulţi dintre cei care figurează în lista finală ocupă sau au ocupat funcţii publice. „Ei sunt plătiţi din bani publicii şi trebuie să fie monitorizaţi de societatea civilă. E timpul ca societatea să exercite o anumită presiune, iar funcţia publică să nu reprezinte doar o treaptă pentru a-şi rezolva anumite probleme personale”, a adăugat Macovei.

Lista cuprinde: 30 de persoane de la – PCRM, şase - de la UCM, patru - de la PPCD, trei – de la AMN, două - de la PD, şi câte o persoană de la PLDM şi MAE. Înainte de a fi făcuţi publici, candidaţii monitorizaţi au fost propuşi partidelor pentru a contesta informaţia sau a-i exclude din listă. Doar într-un caz un partid a promis că va modifica lista. Două dintre partide, PCRM şi PPCD au refuzat să colaboreze. Totuşi candidaţii de pe listele lor au fost monitorizaţi. Evaluarea a fost realizată pe baza crite­riilor elaborate de cele şapte ONG-uri şi agreate de partidele politice (comportament împotriva statului de drept; adminis­trare defectuoasă; utilizarea resurselor administrative în folos personal sau de partid; utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal sau de familie, pro­tecţionism; avere necorespunzătoare veniturilor legale; impozite/amenzi neachitate; traseism politic).

Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat a fost lansată în luna no­iembrie 2008 de către şapte organizaţii neguverna­mentale: Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Asociaţia Presei Indepen­dente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Cen­trul Independent de Jurna­lism, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie “Acces-info” şi Fundaţia „Soros Moldova”.

Deputatia - afacere profitabila

Comisia Centrala de Control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate de pe langa presedintia RM a facut publice declaratiile de venit ale demnitarilor de stat de rang inalt pentru anul 2008. Din documentele prezentate, rezulta ca numarul milionarilor a crescut, iar unii deputati in timpul celor patru ani de mandat si-au marit averile de peste zece ori.

N-o sa fac topul bogatasilor pentru ca nu este relevant in conditiile in care declararea averilor nu se fac pana la capat, iar multi dintre alesii sunt curati ca lacrima in timp ce matusile Tamara sunt putred de bogate. O sa zic doar ca pe durata mandatului doi dintre tinerii deputati: Oleg Tulea, de la PDM, si Mihail Mocan, de la PCRM, au facut cate un milion de lei si-au chizitionat apartamente in Chisinau si masini. De asemenea, aproape 20 de deputati s-au ales cu cate un apartament dupa cei patru ani truditi in legislativ.

Aceste declaratii au mai scos un adevar la iveala - unii deputati de zece ani declara aceeasi valoare a bunurilor. Bunaoara, Anatol Onceanu, de la AMN, are un apartament in capitala, un garaj si o masina, toate in valoare de tocmai 4 863 lei. Mai multi colegi din parlament fac acelasi lucru. Vladimir Turcan de patru ani de zile zice ca are o casa, un apartament si un lot in capitala, plus o masina, toate la suma de 15 259 lei. Si eu as vrea apartament cu asa pret. Poate imi spune cineva unde sa gasesc. Numai sa nu ziceti ca trebuie sa ma fac deputat...

Dezbaterile de la TV 7

Am prins ieri seara o bucata din dezbaterile de la TV 7. Mi-au placut. Mult mai dinamice decat la M(u)1, cu intrebari mai multe de la moderator, si de la candidati intre ei. Dar parca ceva nu ii ajungea.

Si la TV 7 s-a facut tragere la sorti iar in studiou au fost ieri reprezentantii a trei partide: PLDM, MAE si Patria-Rodina lui Sima. Sima a dat numai din cap si era de acord cu tot ce spunea Alexandru Tanase, iar Pavlicenco a spart gura targului laudandu-se ca MAE chipurile a demonstrat ca este lider al luptei impotriva coruptiei. Amintesc ca in ajun profesorul Petrencu a aparut intr-un spot la M(u)1 santajand intr-un fel celelalte partide ca daca nu vor subscrie la initiativa lor vor fi declarate corupte. AMN, PLDM, PD si PRM au subscris ieri, iar seara, Pavlicenco a iesit triumfatoare - uite ce tari suntem noi. Foaie verde. Au stat linistite MAE si PNL multe luni la rand iar acum, in ultimele doua saptamani de campanie, se cred pe cal alb. Apropo de asta. Ieri MAE a avut conferinta de presa si azi are iarasi. Iar eu la telenovele nu ma duc. Intr-un cuvant, Tanase nu a avut cu cine sa polemizeze, chiar daca presedinta PNL a pus la un moment dat verzii in aceeasi oala cu partenerii de coalitie ros-oranj.

Nu inteleg un lucru. De ce toata lumea face tragere la sorti. Eu as fi optat pentru ordinea in care vor figura candidatii in buletinele de vot sau, ma rog, ordinea de inregistrare la CEC. Regulamentul CEC prevede patru criterii de selectare a celor care vin la dezbateri, pe langa cele doua, ordinea de depunerea a cererilor la institutia care organizeaza dezbateri si ordinea alfabetica. Mi se pare mult mai relevanta si interesanta ordinea de inregistrare la CEC pentru ca primele sapte partide sunt cele mai importante, restul nu ma intereseaza. Astfel am avea doua runde interesante si altele mai putin interesante. Astept si alte dezbateri...

Comuniştii cer excluderea a două spoturi electorale

Comuniştii cer excluderea a două spoturi publicitare care aparţin PL şi AMN, în care, potrivit lor, sunt calomniaţi. Cele două contestaţii vor fi discutate astăzi, la ora 14.00, la CEC.

Spotul PL face o paralelă între PCRM de ieri şi de azi: pe de o partea, sunt folosite imagini de arhivă, cu eliberarea Basarabiei cu tancurile, deportările şi colectivizare forţată, pe de altă parte, - comuniştii de azi cu democraţia lor „cu ciomagul şi pumnul”. La AMN spotul contestat este cel cu „8 ani de guvernare comunistă” (sărăcie, minciună, hoţie). Nicolae Răilean, reprezentantul AMN la CEC, susţine că imaginile video ale AMN nu conţin calomnie, şi că, PCRM „se simte cu musca pe căciulă după cei opt ani de guvernare”.

Au inceput dezbaterile

Paradoxal, ieri, M(u)1 a inceput dezbaterile electorale, chiar daca multi dintre membrii CEC aproape au tipat ca acestea vor incepe doar dupa ce vor fi inregistrati toti candidatii. Inca o gogoasa intr-o tara de mincinosi. Astazi, la 14.00, CEC urmeaza sa-i inregistreze oficial pe ultimii candidati independenti. Deci unde sunt acele conditii egale mult-trimbitate?

Am prins o bucata din duelul Rosca-Chirtoaca ieri. Primarul a avut o prestatie buna pana la un moment, a dat bine la camera, etc, dar... Rosca este Rosca. L-a facut "impostor" pentru ca acesta nu a spus franc ca nu vrea, de fapt, sa ajunga deputat. In acest moment toata alura roza a lui Chirtoaca a cazut. De prea multe ori am fost mintiti de politicieni, iar faptul ca Dorin Chirtoaca face acelasi lucru acum, poate sa spulbere toata "schimbarea" cu care umbla prin tara. Politicienii moldoveni inca nu au inteles ca lui Rosca trebuie sa i se raspunda cu aceeasi moneda. Apropo de liderul PPCD, el nu s-a sinchisit sa spuna ca merge in campanie alaturi de PCRM, "pentru o stabilitate mai buna", "intr-o tara de succes".

Da iaka nu inteleg cum a stabilit M(u)1 cine cu cine vine la dezbateri. Au pus partide importante, cu sanse reale, sa se confrunte cu niste amarati candidati independenti. Inca o prosteala Made in Dealul Schinoasa, din timpul Imparatului Todercan. Sa nu te duci sa i-i bati cu oua pentru ca din banii nostrii isi bat joc de noi?

In sfarsit a aparut noul site al TIMPULUI

De ieri-seara este functional noul site al TIMPULUI (www.timpul.md). Schimbarea isi propune sa aduca ultimele stiri si mai multe imagini (galerie multimedia -foto/video/audio). De asemenea, ediţia on-line cuprinde si rubrici suplimentare fata de editiile tiparite (Media, Învăţământ, Religie, Lumea, Ştiinţă&Tehnologii, Horoscop, Lyfe Style). Mai sunt prevazute posibilitati de abonare RSS, care afiseaza intr-o singura banda toate titlurile, si alte lucruri noi si interesante.

Acum parca suntem si noi in rand cu lumea, cu lumea buna bineinteles.

Ce s-a ales din conditiile lui Rosca?

Ieri seara, in timp ce cautam niste chichite prin arhiva, am dat de cele zece conditii ale lui Rosca de acum patru ani. Chiar daca ieri CEC a somat API pentru ca si-a permis, in suplimentul "Obiectiv", sa faca campanie in favoarea sau defavoare cuiva, eu cred ca noi trebuie sa le reamintim guvernantilor in fiecare zi sau chiar de mai multe ori pe zi ca nu si-au respectat promisiunile, sa le scoatem ochii, cum se zice in popor. Pentru asa ceva germanii trimit politicienii la odihna. E timpul ca si noi sa-i invatam minte.

Iata conditiile lui Rosca (promit sa le caut si pe cele ale lui Diacov si Serebrian):

1. Adoptarea unei noi redacţii a Legii cu privire la audiovizual şi formarea pe principii noi a unui alt Consiliu Coordonator al Audiovizualului (CCA).

Anuntata cu mult tam-tam reforma audiovizualului sau Codul lui Arama a fost doar niste baloane de sapun, dupa care CCA a devenit mai politizat si obraznic decat pe timpul lui Mihailo.

2. Adoptarea unei noi Legi cu privire la posturile naţionale de televiziune şi radio.

Situatie aproape similara. In anii 90, pe cand era institutie de stat, Teleradio-Molodva era mult mai libera si mai deschisa la minte.

3. Adoptarea unei noi Legi cu privire la procuratură.

Respectiva lege a fost murata patru ani in parlament si votata in ultimele saptamani inainte de vacanta electorala. De calitate nici nu se poate vorbi deoarece nu au existat discutii, s-a votat cu viteza luminii.

4. Asigurarea reală a independenţei puterii judecătoreşti prin modificarea legilor cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, la Curtea Supremă de Justiţie, la Organizarea judecătorească şi la Statutul judecătorului.

Despre independenta justitiei vorbeste numarul si sumele de ordinul milioanelor de dolari SUA sau Euro pierdute la CEDO.

5. In vederea asigurării transparenţei actului guvernării se vor opera modificări ale legislaţiei în vigoare pentru transmiterea în direct la posturile naţionale de televiziune şi radio a şedinţelor plenare ale parlamentului şi a şedinţelor guvernului, precum şi publicarea pe paginile web ale parlamentului şi guvernului a stenogramelor lucrărilor acestor instituţii.

Transmisiunile in direct de la parlament au durat doau doi ani. La guvern nici nu s-a discutat. Tot Rosca a fost cel care a cerut sistarea kinoului din parlament.

6. Guvernul va înceta editarea ziarelor guvernamentale „Moldova Suverană” şi „Nezavisimaia Moldova”.

De jure, respectivele ziare au devenit private, dar se cunoaste ca executivul continua sa le finanteze. Se vede si dupa politica editoriala.

7. Adoptarea unei noi redacţii a Legii cu privire la Curtea de Conturi.

Aici nu cunosc ce s-a intamplat. Poate ma ajutati voi.

8. Modificarea Codului Electoral în vederea schimbării modului de formare şi a componenţei nominale a Comisiei Electorale Centrale.

Si aici ca si la CCA, reforma a fost de ochii lumii. A fost o mica revolutie la CEC in vara lui 2007 cand partedele necoministe aveau majoritatea, dupa care s-a revenit la ce a fost odata. Important e ca in acest mandat PPCD a contribuit la modificarile din Codul Electoral in ceea ce priveste interzicerea blocurilor electorale, ridicarea pragului electoral si interzicerea persoanelor cu dubla cetatenie sa detina functii eligibile, toate aceste mudificari dezaprobate de Bruxelles si ambasadele acreditate la Chisinau.

9. Realizarea de modificări în legislaţie în vederea asigurării unei reale autonomii locale.

Nici pana astazi legea finantelor publice locale nu au fost adortata. Finantele sunt parte dintr-un pachet de trei legi dar esentiala pentru o autonomie funcionala.

10. Perfecţionarea legislaţiei privind serviciile secrete.

Ca si legea cu privire la procuratura, modificarile au fost doar de ochii lumii (a se citi ochii europenilor). Criticile din Vest nu s-au lasat mult asteptate.

Comuniştii umblă cu macaroanele prin raioane

Miercuri după-amiază tot Consiliul raional Briceni şi-a întrerupt activitatea şi s-a dus la o întâlnire electorală a PCRM care a avut loc în com. Larga. La eveniment a participat şi spicherul Marina Lupu, care a venit cu maşina de serviciu şi cu pază. De asemenea, la întâlnire au venit mai mulţi artişti notorii de la Chişinău, printre care fraţii Advahov, Zinaida Julea, Nelly Ciobanu şi Pavel Stratan. Martorii spun că dintr-o maşină care aparţine guvernului a coborât Andrei Porubin.

Localnicii povestesc că înainte de a veni Lupu la Larga secretarul primăriei şi cel al organizaţiei PCRM din localitate au rupt toate afişele electorale ale celorlaltor partide, iar la Casa de cultură s-au dat colete cu ajutoare umanitare bătrânilor singuratici şi invalizilor şi li se spuneau să voteze comuniştii. Potrivit funcţionarilor din primăria Larga, în colete erau: macaroane, făină, orez, zahăr, bomboane. Şi Tatiana Semeniuc, contabilă la primărie, a luat un astfel de colet pentru o vecină care stă la pat. „Nu ştiu ce era în cutie, era împachetat. Era foarte grea şi a trebuit să o duc cu maşina”, ne-a spus ea. Atât contabila, cât şi asistenta socială din primărie care a împărţit cutiile s-au eschivat să spună din partea cui este oferit ajutorul. Unii locuitori susţin că bătrânii au fost cumpăraţi şi cu câte 300 de lei.

„Şi în 2007 Lupu a fost la Larga. Atunci ne-a promis că va fi gazificată localitatea. După doi ani oamenii l-au întrebat de ce nu-şi respectă promisiunea. S-a făcut că nu înţelege întrebarea”, povesteşte directorul gimnaziului Vitalie Ştirbu. Poliţiştii care au însoţit alaiul au interzis oamenilor să fotografieze pe mai-marele ţării...

Paul Strutzescu, preşedintele Ligii pentru apărarea drepturilor omului (LADOM), a spus că distribuirea ajutoarelor umanitare în perioada electorală este o tradiţie mai veche. „Cunoaştem cu toţii că în ultima vreme au venit mai multe ajutoare umanitare la guvern, evident că ele vor fi repartizate de agenţii guvernului în teritoriu. Noi sugerăm autorităţilor să se abţină de la acest lucru, pentru a evita un dezechilibru de forţe”, a menţionat Strutzescu. Preşedintele LADOM consideră că organizaţiile care monitorizează alegerile sunt îngrijorate şi de utilizarea masivă a resurselor administrative de către PCRM. Totodată, Strutzescu a sugerat că în astfel de cazuri ar trebui să se implice şi ceilalţi concurenţi electorali, cu sesizări la CEC şi contestări în instanţă.

Salarii majorate doar pe jumătate

Guvernul recomandă şefilor de direcţii raionale învăţământ şi finanţe să strângă cureaua, iar majorarea de salariu promis pentru dascăli, începând 1 ianuarie, de 15-20% a fost redusă tacit la vreo 10%. Luni toţi şefii de direcţii au fost convocaţi de urgenţă la Chişinău, unde li s-a spus că în R. Moldova, ca şi în toată lumea, situaţia e complicată şi că e crizei financiare.

Colindând V. Stepaniuc prin teritoriu cu agitaţia electorală, profesorii i-au reproşat că aşa şi nu au văzut salarii majorate, din care cauză acesta a dat ordin să se facă şedinţă de urgenţă, ne-au comunicat mai mulţi şefi de direcţii învăţământ din raioane. În plus, din cauză faptului că guvernul a adoptat cadrul legal cu întârziere, numai o jumătate dintre profesori şi educatori au ridicat salarii majorate. Cele mai multe obiecţii au fost din partea şefilor de direcţii finanţe. Dar li s-a promis că în câteva zile va fi transferată pe cont diferenţa pentru majorare. „Ministerul finanţelor îndeamnă să strângem curelele. De exemplu, până acum şefii de grădiniţe aveau două niveluri de stimulare: supliment pentru funcţia de manager şi supliment pentru gradul didactic. Ni se recomandă să nu mai acceptăm susţinerea gradelor pentru şefii de grădiniţe”, povesteşte Ghenadie Donos, şeful Direcţiei de învăţământ de la Consiliul raional Soroca. O altă recomandare a vizat şi biletele de odihnă şi tratament din care se mai poate tăia.

Pentru a potoli revolta şefilor de direcţii, responsabilii de la Misterul Educaţiei şi cel al Finanţelor au făcut promisiuni electorale, anunţând că guvernul o să revină la majorări la 1 aprilie când urmează să se aplice o altă majorare. Potrivi Mariei Ciobanu, şefa Direcţiei de învăţământ din Nisporeni, din procentul anunţat anterior pentru majorări urmează să se taie. „Nu ştiţi că în RM este criză financiară şi că situaţia e complicată?, ni s-a adresat Nina Alexandrovna, aşa cum s-a prezentat. Dar asta nu mai este majorare”, a adăugat Ciobanu.

Amintim că în octombrie anul trecut guvernul a promis majorări în 2009 în trei etape, conform cărora un pedagog cu studii superioare urma să aibă în toamnă peste 4000 de lei. „Trebuie să fim foarte pragmatici şi foarte rezervaţi, să nu ne pomenim, Doamne fereşte, în situaţia când o să facem promisiuni de salarii şi să nu avem posibilitatea să le achităm”, a declarat atunci prim-ministrul Zinaida Grecianâi.

Primele sapte zile de campanie electorala

A trecut o saptamana de cand primele noua partide au fost inregistrate la Comisia Electorala Centrala, moment care a dat startul campaniei electorale. In acest timp scurt am inteles ca partidele politice se vor bate pentru fiecare cetatean. Deci fiti atenti acum noi suntem cei importanti.

In cateva zile oameni obisnuiti, neinteresati de politica, au fost asaltati de tot felul de apostoli cu inimi sau seceri pe la usele apartamentelor sau caselor. Mai mult, preaiubitul nostru Bombonel - Vasile Tarlev a trecut la alte tehnici electorale si ne-a trimis SMS-uri sa ne ureze ca dragostea sa infloreasca in inimile noastre si sufletul sa va fie plin de bucuie. Tare poetic, nu-i asa?

Din ce am reusit sa vad/ aud pe strazi, TV si la barfe, in campanie au intrat doar cateva partide: AMN si PLDM, care au umplut toate gardurile cu afise din chiar primele zile. Lor li s-a alaturat PDM care a pus in tot orasul panouri publicitare. Si cam atat. La TV am vazut spoturile PDM si PLDM. PDM merge cu sloganul Meriti mai mult, dupa mine unul reusit, iar PLDM - Verde pentru Moldova. Ambele partide spun acelasi lucru gata cu PCRM, noi meritam mai mult, libertate, dreptate, adevar, incredere etc.

Sigur ca PCRM si PPCD nu au nevoie sa trudeasca din greu la sloganuri si spoturi publicitare. Au o armata intreaga de oameni care fac asta la televiziunile lor "personale". Am vazut un spot luuuung la NIT, de 20 minute, care este rupt pe bucatele si dat si ca stiri si la M(u)1 si in care se spune cat de bine am inceput sa o ducem de cand Vladimir Nicolaevici cu gasca a venit la putere. Lucruri pe care le-am auzit de atatea ori - atatea scoli, gradinite, spitale, biserici au fost renovate/ redeschise, de atatea ori s-au marit salariile, pensiile, bursele, alocatiile. Si dupa opt ani de guvernare PCRM face referire cu 2001. Deja-vu, nimic interesant. Manusa lui Iordan din 2007 era mai originala. Sloganul PCRM e Partidul transformarilor contra partidului crizei. Da nu va ganditi la criza mondiala cu care se confrunta toata lumea, ci criza din R. Moldova anului 2000. Un alt slogan al PCRM spune ca Moldova europeana o construim impreuna. De fapt, aceasta tema o ragasim la mai toate partidele. S-ar putea sa fie subiectul-cheie al alegerilor din 2009. Am vazut pe YouTobe un spot al PL tare simplut. Vrei un UE fii cu PL, zice acolo. Si AMN are slogan Eurointegrare cu AMN la guvernare.

Inceputul e interesant, sa vedem ce o sa fie mai departe. Va conta fiecare zi si ceas pierdut in folosul partidului. Asa ca cei care au intrat mai greoi in joc trebuie sa recupereze.

Markus Meckel, deputat în Bundestagul german: „R. Moldova este o ţară a şanselor pierdute”

Săptămâna trecută Markus Meckel, deputat în Bundestag german, a vizitat pentru a treia oară R. Moldova. Vizita lui de lucru a inclus şi întrevederi cu oficiali moldoveni, dar şi deplasări la Tiraspol şi Comrat. În penultima zi el a participat la o masă rotundă organizată de Fundaţia „Friedrich Ebert”, în comun cu IDIS „Viitorul”, la care au participat comentatori politici şi reprezentanţi ai societăţii civile. Meckel a relatat că şi-a intitulat iniţial prezentarea sa „Integrare şi securitate pentru ţările Parteneriatului Estic”, dar realitatea descoperită în RM l-a făcut să-şi modifice titlul în „Moldova trezeşte-te!”. Iată care au fost principalele lui idei expuse la Chişinău.

Alegerile parlamentare.

Alegerile sunt foarte importante, de ele va depinde cum va continua dialogul pe marginea perspectivelor europene ale R. Moldova. Chişinăul nu este, în general, pregătit de aderarea la UE. Există deficienţe în dezvoltarea democratică, exista deficienţe serioase în garantarea unei mass-media libere, lucru important nu doar în contextul alegerilor parlamentare care se apropie.

Anul acesta se vor împlini 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov şi ştiu că ţara mea, Germania, poartă o anumită responsabilitate pentru faptul că RM este astăzi cea mai săracă ţară din Europa. Noi, germanii, suntem conştienţi de responsabilitatea noastră, atât pentru Polonia şi statele Baltice, cât şi pentru RM. Mai ştiu că de multe ori faceţi comparaţie cu Ţările Baltice, care au ajuns foarte departe de voi, poate şi din cauza situaţiei lor iniţiale mai bune, poate şi datorită conducerii pe care au avut-o. La alegeri fiecare cetăţean va avea dreptul să-şi sună cuvântul. Iată de ce problema libertăţii este esenţială în R. Moldova anume acum. Trebuie să organizăm şi mobilizăm toate eforturile, trebuie să vorbim cu oamenii şi să le spunem că participarea la alegeri va avea o anumită consecinţă. Chiar dacă alegerile vor avea loc, din punct de vedere tehnic, corect, ele nu vor fi libere şi corecte. Democraţia nu înseamnă doar derularea tehnică a alegrilor, ci exprimarea liberă a opiniilor, dreptul la întruniri şi accesul la mass-media publice. Şi tot atât de important este şi respectarea statului de drept. Aud că avut loc o demonstraţie mică în faţa Procuraturii Generale, dar poliţia nu a avut să intervină, or, asta demonstrează că nu există un stat de drept.

Relaţiile tensionate dintre România - R. Moldova.

Nu înţeleg de ce se reacţionează atât de agresiv la orice declaraţie sau prostie pe care o spune cineva din ţara vecină. Din partea României s-au auzit voci care nu sunt tot timpul prietenoase faţă de RM, voci care urmăresc reconstituirea României Mari. În acelaşi timp, este foarte clar că România este acum un stat membru al UE şi în interiorul UE nu există mariaje cu de-a sila. Mireasa trebuie să fie cea care să-şi dea consimţământul pentru astfel de căsătorii. În cazul în care ea spune „nu”, atunci căsătoria nu are loc. R. Moldova trebuie să demonstreze voinţă în acest sens şi în cazul în care ea spune „nu” – lucru care se pare că se întâmplă – atunci nu este nicio problemă, ne vom concentra asupra dezvoltării unor relaţii de bună vecinătate. În situaţia de acum, R. Moldova este cea care trebuie să demonstreze mai multă dorinţă de conlucrare şi cooperare.

Critic România pentru faptul că nu doreşte să încheie Tratat de frontieră cu RM şi critic R. Moldova pentru că nu înţeleg de ce doreşte cu orice preţ să aibă acest acord. Nu este nevoie de el şi nu văd de ce ar trebui să faci din semnarea lui o condiţie pentru semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră. Din punctul meu de vedere, acordul de frontieră se poate rezolva foarte uşor - în acordul de mic trafic la frontieră să există o mică clauză care să facă referire la tratatele internaţionale, în primul rând la documentul OSCE, în care să fie stipulat clar că hotarele dintre aceste două ţări pot fi schimbate numai cu acordul ambelor părţi. În alt context, se ştie că România, ca stat membru al UE, nu poate să-şi schimbe frontierele. UE nu-şi poate schimba frontierele. Nu pot să-mi imaginez cum s-ar putea întâmpla acest lucru. Însă nu consider că ar fi bine să existe probleme la hotarele Uniunii şi nu văd de ce nu s-ar încheia Convenţia de mic trafic la frontieră, care ar permite implementarea diverselor proiecte, de exemplu, de infrastructură sau de mediu, cu finanţare europeană. Nu înţeleg de ce RM nu face acest lucru şi astfel stopează în mod intenţionat dezvoltarea ţării?

RM are nevoie de cetăţenii săi.

O altă prostie este interzicerea persoanelor cu dublă cetăţenie să deţină anumite funcţii în stat. Pe de o parte, asta este o încălcare a drepturilor omului şi, iar, pe de altă parte, nu consider că este corect pentru că RM are nevoie de fiecare cetăţean al său. Şi, în cazul în care un cetăţean cu dublă cetăţenie este gata să se angajeze în RM, este important să se aprecieze eforturile şi dorinţa acelui cetăţean de a face ceva pentru R. Moldova. Pentru asta el şi-a păstrat cetăţenia RM, altfel s-ar fi stabilit în altă parte. Există foarte mulţi cetăţeni care lucrează în altă parte de asta cei care sunt rămaşi aici trebuie să fie preţuiţi, să li se ofere posibilitatea să lucreze şi să se angajeze liber. Patrioţii sunt aici, numai că ei nu sunt valorificaţi bine, lor nu li se oferă posibilitatea să-şi dezvolte potenţialul.

Descentralizarea.

Dacă li s-ar da mai multe competenţe regiunilor şi nu parlamentului sau preşedintelui, atunci regiunile ar avea o mai mare posibilitate de dezvoltare, de luare a deciziilor, iar acest lucru ar genera mai multe activităţi şi oamenii ar fi mai implicaţi. În cazul în care se pun întotdeauna piedici acestor oameni, ei devin descurajaţi, nu mai au poftă să facă nimic şi în acest caz lipsesc activităţile acestei ţări, de care ea are cel mai mult nevoie. Atâta timp cât se trăieşte numai din ceea ce hotărăşte şeful statului, chiar şi atunci când el este liber ales, nu mai există democraţie. Este nevoie de o mobilizare a tuturor puterilor şi a eforturilor pentru ca RM să se pună pe picioare. Această ţară are nevoie de idei de activitate, de concursul tuturor regiunilor. În acelaşi timp, împreună cu problema descentralizării, trebuie de ţinut cont şi de drepturile egale, nu diferenţiate, pentru elită şi oamenii obişnuiţi.

Problema transnistreană.

Există idei la Chişinău că fără soluţionarea probleme transnistrene RM nu se va putea integra în UE. Nu sunt de acord cu acest lucru. Fosta RFG a devenit membră a UE cu o perspectivă clară că cealaltă parte a Germaniei, RDG, va deveni membră fără a se purta tratative, dacă bineînţeles va exista o decizie politică în acest sens. Deci a existat o punte de legătură dintre RFG şi RDG. Cred că această cale poate fi valabilă şi pentru RM, iar Chişinăul trebuie să urgenteze dezvoltarea şi democratizarea.

Nu înţeleg de ce R. Moldova nu face ceea ce trebuie să facă, ceea ce îi stă în puteri? Mă refer, de exemplu, la grupurile de lucru, care au fost constituite şi care aveau menirea să contribuie la sporirea încrederii dintre cele două maluri şi să rezolve probleme concrete. Este important să se întreprindă mai mult din ambele părţi. Nu rezolvarea problemelor principiale duc la unificare, ci soluţionarea problemelor practice. Un comportament deştept şi pragmatic pot arăta oamenilor din stânga Nistrului că Chişinăul este interesat ca ei să o ducă bine. Soluţionarea chestiunilor principiale mai pot aştepta, căci lucrurile nu depind numai de R. Moldova. RM trebuie să facă ceea ce poate face, ceea ce îi stă ei în puteri şi să demonstreze mai multă iniţiativă proprie.

Problema transnistreană este mai importantă acum decât aderarea la NATO. Te împuşti singur în picior dacă abordezi ambele probleme simultan. În afară de o opoziţia puternică din partea Rusiei, nu văd alte beneficii pe termen scurt. Sigur că aderarea la NATO se va întâmpla într-un viitor, dar acum există prioritatea clarificării problemei transnistrene.

Parteneriatul Estic.

Teze precum că PE ar închide uşa integrării europene a RM sunt false. Perspectiva europeană a RM urmează să se decidă la Chişinău şi nu la Bruxelles. Aici un rol important îl joacă democratizarea, libertatea mass-media şi alte capitole la care această ţară mai are deficienţe. Da faptul că RM este cea mai săracă ţară din Europa nu se face vinovată Europa, ci conducerea de aici din ultimii ani. R. Moldova este o ţară a şanselor pierdute şi există riscul ca acest lucru să continue. Nimeni nu va impune RM să accepte posibilităţile care sunt oferite de acest PE şi nimeni nu-i va reproşa nimic în cazul în care le va rata şi de această dată. Acest program are carenţe, dar pentru RM este important să folosească posibilităţile care-i oferite, nu să se întrebe dacă sunt bune.

++++++++
Markus Meckel este ultimul ministru de Externe al Republicii Democrate Germane, iar de la unificarea Germaniei este deputat Social-Democrat în Bundestag. Este membru al Comisiei pentru afaceri Externe şi vicepreşedinte al Grupului parlamentar al SD pe probleme de politică externă. Îşi focusează preponderent activitatea pe relaţiile cu Europa de Est, Rusia şi ţările din Caucaz, precum şi pe probleme de democratizare şi securitate globală. Este preşedinte al Comisiei politice a Adunării Parlamentare NATO şi ex-preşedinte al delegaţiei germane la NATO. A fost co-fondatorul Partidului Social-Democrat din Republica Democrată Germană în 1989.

Cat de comozi sunt jurnalistii din Chisinau

Iaka eu nu-i inteleg pe multi colegi de ai mei ziaristi. Stau frumos acasa si a doua zi iti preiau stirea sau bucati din ea si o dau fara sa te citeze, ca si cum ei ar fi fost la fata locului. Am vazut ieri multi ziaristi la CEC da iaka pe cei care au semnat stiri astazi nu prea. Eu la facultate am invatat ca e corect sa citezi sursa de unde ai luat. Mi se pare mai grav la agentii, care trebuie sa fie primele cu informatia. Cum sa faci stire dintr-un gazet care apare cu intarzietre de o zi? Asta e Moldova pe care eu nu o accept, cu riscul ca lumea sa spuna ca inca mai am fite de Bucuresti.

M-a amuzat o chestie. Am postat pe blog toata lista PCRM, pentru ai ajuta pe colegii care nu facuse rost de ea si pentru ca totii curiosii s-o studieze. Din graba, am facut si prescurtari, gen Veronica Abramciuc, preşedintă la o Mişcare patriotică. Miscarea asta se mai numeste cumva dar eu chiar nu avusesem timp sa scriu toate balariile. Sau am scris somer la doi indivizi care figurau cu „temporar neangajat in campul muncii”. Lista a fost preluata de Unimedia, iar de la Unimedia a preluat-o un ziar concurent de-al TIMPULUI, care nu a citat nici prima, nici a doua sursa. Respectiv prescurtarile mele s-au dus si dincolo. Cam asa se face presa in Chisinau.

Persoane interesante pe lista Comunistilor

Pe lista PCRM figurează mai multe de jumătate din cabinetul de miniştri: prim-ministru Zinaida Grecianâi (poziţia 3 în lista electorală), viceprim-miniştri: Igor Dodon (6), Victor Stepaniuc (8), Andrei Stratan (19); miniştrii: Galina Balmoş (14), Larisa Şavga (63), Vasilii Şova (73), Violeta Ivanov (74), Anatolie Gorodenco (78), Larisa Catrinci (88); doi viceminiştri (Iurie Muntean de la Economie (61) si Vasile Ursu de la Constructiilor (101); cinci preşedinţi de raioane (Donduşeni, Dubăsari, Edineţ, Briceni, Floreşti), cinci consilieri prezidenţiali şi patru primari. Ca diversitate, pe lista comuniştilor au încăput Anatolie Păpuşoi, director „Moldsilva” (15), naistul Constantin Moscovici (34) şi jurnalista personală a lui V. Voronin de la NIT Ludmila Belcencova (39). Ma mir ca nu a incaput si Caravela-Lenuta Burghila.

Bineinteles ca in capul listei sunt V. Voronin (1) si M. Lupu (2). M. Tkaciuk este pe 5, M. Postoico pe 11, E. Ostapciuc pe 9, batranii I. Calin abia pe 12, V. Misin - 25, V. Iovv - 29, ceea ce demonstreaza ca a castigat aripa lui Tkaciuk. In rest, lista e plina de tot felul de functionari din raioane (fie sefi ai FISC-ului, fie sefi de directii ale constrolului administrativ).


Update: 11 feruarie, 11.30

La cererea publicului postez lista integrala a PCRM, variata inregistrata la CEC

1 Vladimir Voronin, preşedintele RM
2 Marian Lupu, preşedintele parlamentului
3 Zinaida Grecianâi, prim-ministru
4 Victor Mîndru, şef al aparatului CC al PCRM
5 Mark Tkaciuk , şef Centru al CC PCRM
6 Igor Dodon, prim-viceprim-ministru, ministrul al Economiei
7 Vladimir Vitiuc, deputat
8 Victor Stepaniuc, viceprim-ministru
9 Eugenia Ostapciuc, deputat
10 Vladimir Eremciuc, deputat

11 Maria Postoico, deputat, vicespicher
12 Ivan Calin, deputat
13 Iurii Eriomin, deputat
14 Galina Balmoş, ministru al Protecţiei Sociale
15 Anatolie Păpuşoi, director „Moldsilva”
16 Anatolie Zagorodnîi, deputat
17 Dimitrii Todoroglo, deputat
18 Iurie Stoicov, deputat
19 Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministrul de Externe
20 Maia Radilov, vicedirector CNAM pe Chişinău

21 Vladimir Ţurcan, deputat
22 Veronica Abramciuc, preşedintă la o Mişcare patriotică
23 Victor Cerevatîi, preşedintele raionului Briceni
24 Elena Bondarenco, deputat
25 Vladimir Mişin, deputat
26 Alla Mironic, preşedinta Organizaţiei Veteranilor din RM
27 Igor Vremea, consilier prezidenţial
28 Svetlana Popa, consilier municipal
29 Vasile Iovv, deputat
30 Grigore Petrenco, deputat

31 Svetlana Rusu, director Centru medicilor de Familie Floreşti
32 Sergiu Stati, consilier prezidenţial
33 Lidia Lupu, şefa Direcţiei control administrativ Hânceşti
34 Constantin Moscovici, naist
35 Anton Miron, deputat
36 Irina Vlah, deputat
37 Oleg Reidman, consilier prezidenţial
38 Valeriu Sava, şomer
39 Ludmila Belcencova, vicedirector NIT
40 Ghenadie Morcov,deputat

41 Oxana Domenti, consilier prezidenţial
42 Eugenii Buraga, şef-adjunct Direcţiei control administrativ Hânceşti
43 Inna Şupac, secretara Uniunii Tineretului Comunist
44 Gheorghe Popa, deputat
45 Petru Porcescu, şef-adjunct Direcţiei control administrativ Chişinău
46 Genadii Bulgacov, deputat
47 Veaceslav Bondari, şef FISC Anenii Noi
48 Maria Rotaru, şef-adjunct CNAM
49 Nicolae Munteanu, şef Ocolul silvic Căuşeni
50 Mihail Poleanschi, şef Secţia CC al PCRM

51 Lidia Semeniţcaia, primar Bădăragii Vechi, Edineţ
52 Anatolie Gorilă, pensionar
53 Mariana Şmilenco, secretara PCRM, sector Centru
54 Mihail Rusu, preşedintele raionului Floreşti
55 Iurie Moiseev, şef Direcţiei control administrativ Căuşeni
56 Oleg Babenco, rector Universitatea Slavonă
57 Serghei Afanasenco, preşedinte al Asocieţiei sportivilor invalizi "Invasport"
58 Ala Ursu, deputat
59 Natalia Vîsotina, profesoare
60 Ştefan Grigoriev, deputat

61 Iurie Muntean, viceministru al Economiei
62 Serghei Filipov, şef-adjunct Direcţiei control administrativ Cahul
63 Larisa Şavga, ministru al Educaţiei
64 Maxim Bolgar, lector, Universitatea din Comrat
65 Ion Nasalciuc, şeful Direcţiei control administrativ Orhei
66 Viorelia Moldovan-Bătrânac, consilier prezidenţial
67 Sergiu Sococol, deputat
68 Gheorghe Anghel, primarul or. Ştefan Vodă
69 Zinaida Chistruga, director Camera de Licenţiere a RM
70 Raisa Spinovschi, şef direcţia finanţe CR Dubăsari

71 Vasilii Panciuc, primarul or. Bălţi
72 Alexandru Roman, rector al Academiei de Administraţie Publică
73 Vasilii Şova, ministrul Reintregării
74 Violeta Ivanov, ministrul Ecologiei
75 Mihail Mocan, preşedinte al Uniunii Veteranilor Războiului din Afganistan
76 Tatiana Botnariuc, director CNAS Donduşeni
77 Valeriu Muduc, şef FISC Sângereni
78 Anatolie Gorodenco, ministru al Agriculturii
79 Dumitru Goncearenco, director Baza auto Criuleni
80 Oxana Radu, consultatant la Direcţia control administrativ Ungheni

81 Nicolai Nicolaev, un şef de sector la "Calea ferată" Basarabeasca
82 Nina Florea, director CNAS Şoldăneşti
83 Serghei Basistîi, şef la ÎS pentru silvicultură Glodeni
84 Oleg Garizan, primar Copceac, UTA Gagauz-Yeri
85 Ion Golban, silvilultor la ÎS pentru silvicultură Orhei
86 Gheorghe Rotaru, inginer
87 Veaceslav Spătaru, viceprimar or. Râşcani
88 Larisa Catrinci, ministru al Sănătăţii
89 Olga Filipenco, şefă PCRM Cahul
90 Lidia Onu, vicepreşedinte raionului Rezina

91 Semion Guţu, preşedintele raionului Edineţ
92 Grigore Policinschi, preşedintele raionului Dubăsari
93 Gheorghe Braşovschi, primarul or. Sângerei
94 Aliona Babiuc, profesor
95 Igor Burda, consultant la Aparatul parlamentului
96 Alexandru Purice, student
97 Stepan Ţolov, şef FISC Taraclia
98 Fiodor Terzi, şomer
99 Alexandr Peicov, şef ÎS pentru silvicultură Comrat
100 Anastasie Pavlov, preşedintele raionului Donduşeni
101 Vasile Ursu, viceministru al Construcţiilor

102 Olga Untila, director Poşta Călăraşi
103 Vladimir Telnov, şef-adjunct Centru CC al PCRM

Zece minute pentru a vota în Chişinău

Sunt primul cetăţean din sectorul Botanica al capitalei care am depus astăzi o cerere pentru a vota în Chişinău, nu în satul unde am viza de şedere permanentă. Procedura este foarte simplă şi nu mi-a luat decât zece minute. Cu toate acestea, se pare că tinerii ca mine, care studiază sau muncesc în capitală, nu sunt informaţi despre această posibilitate.

Prevederea potrivit căreia orice cetăţean poate să solicite modificarea locului de vot a fost introdusă în Codul Electoral în 2006, dar va fi pusă în practică, pentru prima dată, la alegerile din acest an. Conform Codului Electoral, astfel de cereri pot fi depuse în primele 15 zile de campanie, adică până la 18 februarie, la preturile sau primăriile în care locuieşte de facto omul. În cerere se va scrie că subsemnatul are domiciliu permanent în locul X, dar în ziua alegerilor se va afla în locul Y. Acelaşi model de cerere este valabil şi pentru cetăţenii RM cu domiciliu permanent în localităţile din stânga Nistrului, necontrolate de autorităţile constituţionale.

Şi la pretura sectorului Centru fusese depusă o singură cerere. Dintre toate preturile de sector doar la Centru există un program de informare a populaţiei (http://www.chisinaucentru.md/). Potrivit pretorului Vladimir Şarban, au fost puse anunţuri la toate întreprinderile, instituţii de învăţământ, cele medicale, oficii poştale şi de poliţie. Cu toate acestea, spiritul civic deocamdată lipseşte. „Nu sunt sigur că o să avem prea multe cereri”, ne-a spus Şarban. Unul dintre motive ar fi lipsa unei evidenţe a tinerilor care învaţă sau muncesc la Chişinău, dar nu au acte prin care ar dovedi că locuiesc în capitală. Potrivit lui Şarban, problema este veche şi se discută doar în preajma campaniilor electorale.

Supărări la AMN

Consilierul municipal AMN Oleg Cernei nu este de acord cu lista de candidaţi pe care a adoptat-o Consiliul Naţional al AMN. El şi-a exprimat această opinie, în matinalul de azi dimineaţă de la postul de radio „Vocea Basarabiei” dar şi pe blogul său personal http://olegcernei.wordpress.com/. Totodată, el a făcut apel ca societatea civilă să discute calitatea listelor electorale. Cernei a precizat că nu este supărat că figurează în listă pe poziţia 31 ci de lipsa de criterii la stabilirea ierarhiei.

Potrivit lui, în interiorul AMN ar fi mai mulţi nemulţumiţi care s-au retras de pe listă, printre aceştia membri de partid de la Cahul, Drochia şi Chişinău. „Din păcate, nu s-a pus în prim-plan imaginea pe care o au foarte multe persoane, contribuţia şi implicarea lor, şi o să apară multe întrebări vizavi de poziţia lui Gh. Susarenco - 22, P. Caba - 50, V. Cosarciuc – 13. Care au fost criteriile de înaintare a deputaţilor din parlamentul precedent? Nu cred că Susarenco de pe 22 merită mai puţin decât Balan de pe 3. AMN şi-a pus ca scop să aibă 52 de mandate în parlament şi să obţină funcţia de preşedinte al RM. Cu asemenea listă nu cred că cetăţenii vor fi foarte captaţi de calitatea ei”, a spus Cernei. De asemenea, consilierul municipal consideră că un partid care are pretenţia de a veni la conducere trebuie să propună o ofertă mai bună decât partidul aflat la guvernare.

Pe de altă parte, preşedintele AMN Serafim Urechean, a afirmat: „Evident că sunt şi supărări, pentru că fiecare persoană a încercat să-şi protejeze locul pe listă. E bine că există concurenţă şi oamenii doresc să candideze pe lista AMN”.

Potrivit lui Cernei, primele zece persoane din lista AMN sunt: Serafim Urechean, Mihai Cimpoi, Veaceslav Untilă, Vasile Balan, Iurie Colesnic, Leonid Bujor, Victor Osipov, Alexandru Oleinic, Valentin Cheptene, Mihail Silistraru.