Comuniştii umblă cu macaroanele prin raioane

Miercuri după-amiază tot Consiliul raional Briceni şi-a întrerupt activitatea şi s-a dus la o întâlnire electorală a PCRM care a avut loc în com. Larga. La eveniment a participat şi spicherul Marina Lupu, care a venit cu maşina de serviciu şi cu pază. De asemenea, la întâlnire au venit mai mulţi artişti notorii de la Chişinău, printre care fraţii Advahov, Zinaida Julea, Nelly Ciobanu şi Pavel Stratan. Martorii spun că dintr-o maşină care aparţine guvernului a coborât Andrei Porubin.

Localnicii povestesc că înainte de a veni Lupu la Larga secretarul primăriei şi cel al organizaţiei PCRM din localitate au rupt toate afişele electorale ale celorlaltor partide, iar la Casa de cultură s-au dat colete cu ajutoare umanitare bătrânilor singuratici şi invalizilor şi li se spuneau să voteze comuniştii. Potrivit funcţionarilor din primăria Larga, în colete erau: macaroane, făină, orez, zahăr, bomboane. Şi Tatiana Semeniuc, contabilă la primărie, a luat un astfel de colet pentru o vecină care stă la pat. „Nu ştiu ce era în cutie, era împachetat. Era foarte grea şi a trebuit să o duc cu maşina”, ne-a spus ea. Atât contabila, cât şi asistenta socială din primărie care a împărţit cutiile s-au eschivat să spună din partea cui este oferit ajutorul. Unii locuitori susţin că bătrânii au fost cumpăraţi şi cu câte 300 de lei.

„Şi în 2007 Lupu a fost la Larga. Atunci ne-a promis că va fi gazificată localitatea. După doi ani oamenii l-au întrebat de ce nu-şi respectă promisiunea. S-a făcut că nu înţelege întrebarea”, povesteşte directorul gimnaziului Vitalie Ştirbu. Poliţiştii care au însoţit alaiul au interzis oamenilor să fotografieze pe mai-marele ţării...

Paul Strutzescu, preşedintele Ligii pentru apărarea drepturilor omului (LADOM), a spus că distribuirea ajutoarelor umanitare în perioada electorală este o tradiţie mai veche. „Cunoaştem cu toţii că în ultima vreme au venit mai multe ajutoare umanitare la guvern, evident că ele vor fi repartizate de agenţii guvernului în teritoriu. Noi sugerăm autorităţilor să se abţină de la acest lucru, pentru a evita un dezechilibru de forţe”, a menţionat Strutzescu. Preşedintele LADOM consideră că organizaţiile care monitorizează alegerile sunt îngrijorate şi de utilizarea masivă a resurselor administrative de către PCRM. Totodată, Strutzescu a sugerat că în astfel de cazuri ar trebui să se implice şi ceilalţi concurenţi electorali, cu sesizări la CEC şi contestări în instanţă.

Salarii majorate doar pe jumătate

Guvernul recomandă şefilor de direcţii raionale învăţământ şi finanţe să strângă cureaua, iar majorarea de salariu promis pentru dascăli, începând 1 ianuarie, de 15-20% a fost redusă tacit la vreo 10%. Luni toţi şefii de direcţii au fost convocaţi de urgenţă la Chişinău, unde li s-a spus că în R. Moldova, ca şi în toată lumea, situaţia e complicată şi că e crizei financiare.

Colindând V. Stepaniuc prin teritoriu cu agitaţia electorală, profesorii i-au reproşat că aşa şi nu au văzut salarii majorate, din care cauză acesta a dat ordin să se facă şedinţă de urgenţă, ne-au comunicat mai mulţi şefi de direcţii învăţământ din raioane. În plus, din cauză faptului că guvernul a adoptat cadrul legal cu întârziere, numai o jumătate dintre profesori şi educatori au ridicat salarii majorate. Cele mai multe obiecţii au fost din partea şefilor de direcţii finanţe. Dar li s-a promis că în câteva zile va fi transferată pe cont diferenţa pentru majorare. „Ministerul finanţelor îndeamnă să strângem curelele. De exemplu, până acum şefii de grădiniţe aveau două niveluri de stimulare: supliment pentru funcţia de manager şi supliment pentru gradul didactic. Ni se recomandă să nu mai acceptăm susţinerea gradelor pentru şefii de grădiniţe”, povesteşte Ghenadie Donos, şeful Direcţiei de învăţământ de la Consiliul raional Soroca. O altă recomandare a vizat şi biletele de odihnă şi tratament din care se mai poate tăia.

Pentru a potoli revolta şefilor de direcţii, responsabilii de la Misterul Educaţiei şi cel al Finanţelor au făcut promisiuni electorale, anunţând că guvernul o să revină la majorări la 1 aprilie când urmează să se aplice o altă majorare. Potrivi Mariei Ciobanu, şefa Direcţiei de învăţământ din Nisporeni, din procentul anunţat anterior pentru majorări urmează să se taie. „Nu ştiţi că în RM este criză financiară şi că situaţia e complicată?, ni s-a adresat Nina Alexandrovna, aşa cum s-a prezentat. Dar asta nu mai este majorare”, a adăugat Ciobanu.

Amintim că în octombrie anul trecut guvernul a promis majorări în 2009 în trei etape, conform cărora un pedagog cu studii superioare urma să aibă în toamnă peste 4000 de lei. „Trebuie să fim foarte pragmatici şi foarte rezervaţi, să nu ne pomenim, Doamne fereşte, în situaţia când o să facem promisiuni de salarii şi să nu avem posibilitatea să le achităm”, a declarat atunci prim-ministrul Zinaida Grecianâi.

Primele sapte zile de campanie electorala

A trecut o saptamana de cand primele noua partide au fost inregistrate la Comisia Electorala Centrala, moment care a dat startul campaniei electorale. In acest timp scurt am inteles ca partidele politice se vor bate pentru fiecare cetatean. Deci fiti atenti acum noi suntem cei importanti.

In cateva zile oameni obisnuiti, neinteresati de politica, au fost asaltati de tot felul de apostoli cu inimi sau seceri pe la usele apartamentelor sau caselor. Mai mult, preaiubitul nostru Bombonel - Vasile Tarlev a trecut la alte tehnici electorale si ne-a trimis SMS-uri sa ne ureze ca dragostea sa infloreasca in inimile noastre si sufletul sa va fie plin de bucuie. Tare poetic, nu-i asa?

Din ce am reusit sa vad/ aud pe strazi, TV si la barfe, in campanie au intrat doar cateva partide: AMN si PLDM, care au umplut toate gardurile cu afise din chiar primele zile. Lor li s-a alaturat PDM care a pus in tot orasul panouri publicitare. Si cam atat. La TV am vazut spoturile PDM si PLDM. PDM merge cu sloganul Meriti mai mult, dupa mine unul reusit, iar PLDM - Verde pentru Moldova. Ambele partide spun acelasi lucru gata cu PCRM, noi meritam mai mult, libertate, dreptate, adevar, incredere etc.

Sigur ca PCRM si PPCD nu au nevoie sa trudeasca din greu la sloganuri si spoturi publicitare. Au o armata intreaga de oameni care fac asta la televiziunile lor "personale". Am vazut un spot luuuung la NIT, de 20 minute, care este rupt pe bucatele si dat si ca stiri si la M(u)1 si in care se spune cat de bine am inceput sa o ducem de cand Vladimir Nicolaevici cu gasca a venit la putere. Lucruri pe care le-am auzit de atatea ori - atatea scoli, gradinite, spitale, biserici au fost renovate/ redeschise, de atatea ori s-au marit salariile, pensiile, bursele, alocatiile. Si dupa opt ani de guvernare PCRM face referire cu 2001. Deja-vu, nimic interesant. Manusa lui Iordan din 2007 era mai originala. Sloganul PCRM e Partidul transformarilor contra partidului crizei. Da nu va ganditi la criza mondiala cu care se confrunta toata lumea, ci criza din R. Moldova anului 2000. Un alt slogan al PCRM spune ca Moldova europeana o construim impreuna. De fapt, aceasta tema o ragasim la mai toate partidele. S-ar putea sa fie subiectul-cheie al alegerilor din 2009. Am vazut pe YouTobe un spot al PL tare simplut. Vrei un UE fii cu PL, zice acolo. Si AMN are slogan Eurointegrare cu AMN la guvernare.

Inceputul e interesant, sa vedem ce o sa fie mai departe. Va conta fiecare zi si ceas pierdut in folosul partidului. Asa ca cei care au intrat mai greoi in joc trebuie sa recupereze.

Markus Meckel, deputat în Bundestagul german: „R. Moldova este o ţară a şanselor pierdute”

Săptămâna trecută Markus Meckel, deputat în Bundestag german, a vizitat pentru a treia oară R. Moldova. Vizita lui de lucru a inclus şi întrevederi cu oficiali moldoveni, dar şi deplasări la Tiraspol şi Comrat. În penultima zi el a participat la o masă rotundă organizată de Fundaţia „Friedrich Ebert”, în comun cu IDIS „Viitorul”, la care au participat comentatori politici şi reprezentanţi ai societăţii civile. Meckel a relatat că şi-a intitulat iniţial prezentarea sa „Integrare şi securitate pentru ţările Parteneriatului Estic”, dar realitatea descoperită în RM l-a făcut să-şi modifice titlul în „Moldova trezeşte-te!”. Iată care au fost principalele lui idei expuse la Chişinău.

Alegerile parlamentare.

Alegerile sunt foarte importante, de ele va depinde cum va continua dialogul pe marginea perspectivelor europene ale R. Moldova. Chişinăul nu este, în general, pregătit de aderarea la UE. Există deficienţe în dezvoltarea democratică, exista deficienţe serioase în garantarea unei mass-media libere, lucru important nu doar în contextul alegerilor parlamentare care se apropie.

Anul acesta se vor împlini 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov şi ştiu că ţara mea, Germania, poartă o anumită responsabilitate pentru faptul că RM este astăzi cea mai săracă ţară din Europa. Noi, germanii, suntem conştienţi de responsabilitatea noastră, atât pentru Polonia şi statele Baltice, cât şi pentru RM. Mai ştiu că de multe ori faceţi comparaţie cu Ţările Baltice, care au ajuns foarte departe de voi, poate şi din cauza situaţiei lor iniţiale mai bune, poate şi datorită conducerii pe care au avut-o. La alegeri fiecare cetăţean va avea dreptul să-şi sună cuvântul. Iată de ce problema libertăţii este esenţială în R. Moldova anume acum. Trebuie să organizăm şi mobilizăm toate eforturile, trebuie să vorbim cu oamenii şi să le spunem că participarea la alegeri va avea o anumită consecinţă. Chiar dacă alegerile vor avea loc, din punct de vedere tehnic, corect, ele nu vor fi libere şi corecte. Democraţia nu înseamnă doar derularea tehnică a alegrilor, ci exprimarea liberă a opiniilor, dreptul la întruniri şi accesul la mass-media publice. Şi tot atât de important este şi respectarea statului de drept. Aud că avut loc o demonstraţie mică în faţa Procuraturii Generale, dar poliţia nu a avut să intervină, or, asta demonstrează că nu există un stat de drept.

Relaţiile tensionate dintre România - R. Moldova.

Nu înţeleg de ce se reacţionează atât de agresiv la orice declaraţie sau prostie pe care o spune cineva din ţara vecină. Din partea României s-au auzit voci care nu sunt tot timpul prietenoase faţă de RM, voci care urmăresc reconstituirea României Mari. În acelaşi timp, este foarte clar că România este acum un stat membru al UE şi în interiorul UE nu există mariaje cu de-a sila. Mireasa trebuie să fie cea care să-şi dea consimţământul pentru astfel de căsătorii. În cazul în care ea spune „nu”, atunci căsătoria nu are loc. R. Moldova trebuie să demonstreze voinţă în acest sens şi în cazul în care ea spune „nu” – lucru care se pare că se întâmplă – atunci nu este nicio problemă, ne vom concentra asupra dezvoltării unor relaţii de bună vecinătate. În situaţia de acum, R. Moldova este cea care trebuie să demonstreze mai multă dorinţă de conlucrare şi cooperare.

Critic România pentru faptul că nu doreşte să încheie Tratat de frontieră cu RM şi critic R. Moldova pentru că nu înţeleg de ce doreşte cu orice preţ să aibă acest acord. Nu este nevoie de el şi nu văd de ce ar trebui să faci din semnarea lui o condiţie pentru semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră. Din punctul meu de vedere, acordul de frontieră se poate rezolva foarte uşor - în acordul de mic trafic la frontieră să există o mică clauză care să facă referire la tratatele internaţionale, în primul rând la documentul OSCE, în care să fie stipulat clar că hotarele dintre aceste două ţări pot fi schimbate numai cu acordul ambelor părţi. În alt context, se ştie că România, ca stat membru al UE, nu poate să-şi schimbe frontierele. UE nu-şi poate schimba frontierele. Nu pot să-mi imaginez cum s-ar putea întâmpla acest lucru. Însă nu consider că ar fi bine să existe probleme la hotarele Uniunii şi nu văd de ce nu s-ar încheia Convenţia de mic trafic la frontieră, care ar permite implementarea diverselor proiecte, de exemplu, de infrastructură sau de mediu, cu finanţare europeană. Nu înţeleg de ce RM nu face acest lucru şi astfel stopează în mod intenţionat dezvoltarea ţării?

RM are nevoie de cetăţenii săi.

O altă prostie este interzicerea persoanelor cu dublă cetăţenie să deţină anumite funcţii în stat. Pe de o parte, asta este o încălcare a drepturilor omului şi, iar, pe de altă parte, nu consider că este corect pentru că RM are nevoie de fiecare cetăţean al său. Şi, în cazul în care un cetăţean cu dublă cetăţenie este gata să se angajeze în RM, este important să se aprecieze eforturile şi dorinţa acelui cetăţean de a face ceva pentru R. Moldova. Pentru asta el şi-a păstrat cetăţenia RM, altfel s-ar fi stabilit în altă parte. Există foarte mulţi cetăţeni care lucrează în altă parte de asta cei care sunt rămaşi aici trebuie să fie preţuiţi, să li se ofere posibilitatea să lucreze şi să se angajeze liber. Patrioţii sunt aici, numai că ei nu sunt valorificaţi bine, lor nu li se oferă posibilitatea să-şi dezvolte potenţialul.

Descentralizarea.

Dacă li s-ar da mai multe competenţe regiunilor şi nu parlamentului sau preşedintelui, atunci regiunile ar avea o mai mare posibilitate de dezvoltare, de luare a deciziilor, iar acest lucru ar genera mai multe activităţi şi oamenii ar fi mai implicaţi. În cazul în care se pun întotdeauna piedici acestor oameni, ei devin descurajaţi, nu mai au poftă să facă nimic şi în acest caz lipsesc activităţile acestei ţări, de care ea are cel mai mult nevoie. Atâta timp cât se trăieşte numai din ceea ce hotărăşte şeful statului, chiar şi atunci când el este liber ales, nu mai există democraţie. Este nevoie de o mobilizare a tuturor puterilor şi a eforturilor pentru ca RM să se pună pe picioare. Această ţară are nevoie de idei de activitate, de concursul tuturor regiunilor. În acelaşi timp, împreună cu problema descentralizării, trebuie de ţinut cont şi de drepturile egale, nu diferenţiate, pentru elită şi oamenii obişnuiţi.

Problema transnistreană.

Există idei la Chişinău că fără soluţionarea probleme transnistrene RM nu se va putea integra în UE. Nu sunt de acord cu acest lucru. Fosta RFG a devenit membră a UE cu o perspectivă clară că cealaltă parte a Germaniei, RDG, va deveni membră fără a se purta tratative, dacă bineînţeles va exista o decizie politică în acest sens. Deci a existat o punte de legătură dintre RFG şi RDG. Cred că această cale poate fi valabilă şi pentru RM, iar Chişinăul trebuie să urgenteze dezvoltarea şi democratizarea.

Nu înţeleg de ce R. Moldova nu face ceea ce trebuie să facă, ceea ce îi stă în puteri? Mă refer, de exemplu, la grupurile de lucru, care au fost constituite şi care aveau menirea să contribuie la sporirea încrederii dintre cele două maluri şi să rezolve probleme concrete. Este important să se întreprindă mai mult din ambele părţi. Nu rezolvarea problemelor principiale duc la unificare, ci soluţionarea problemelor practice. Un comportament deştept şi pragmatic pot arăta oamenilor din stânga Nistrului că Chişinăul este interesat ca ei să o ducă bine. Soluţionarea chestiunilor principiale mai pot aştepta, căci lucrurile nu depind numai de R. Moldova. RM trebuie să facă ceea ce poate face, ceea ce îi stă ei în puteri şi să demonstreze mai multă iniţiativă proprie.

Problema transnistreană este mai importantă acum decât aderarea la NATO. Te împuşti singur în picior dacă abordezi ambele probleme simultan. În afară de o opoziţia puternică din partea Rusiei, nu văd alte beneficii pe termen scurt. Sigur că aderarea la NATO se va întâmpla într-un viitor, dar acum există prioritatea clarificării problemei transnistrene.

Parteneriatul Estic.

Teze precum că PE ar închide uşa integrării europene a RM sunt false. Perspectiva europeană a RM urmează să se decidă la Chişinău şi nu la Bruxelles. Aici un rol important îl joacă democratizarea, libertatea mass-media şi alte capitole la care această ţară mai are deficienţe. Da faptul că RM este cea mai săracă ţară din Europa nu se face vinovată Europa, ci conducerea de aici din ultimii ani. R. Moldova este o ţară a şanselor pierdute şi există riscul ca acest lucru să continue. Nimeni nu va impune RM să accepte posibilităţile care sunt oferite de acest PE şi nimeni nu-i va reproşa nimic în cazul în care le va rata şi de această dată. Acest program are carenţe, dar pentru RM este important să folosească posibilităţile care-i oferite, nu să se întrebe dacă sunt bune.

++++++++
Markus Meckel este ultimul ministru de Externe al Republicii Democrate Germane, iar de la unificarea Germaniei este deputat Social-Democrat în Bundestag. Este membru al Comisiei pentru afaceri Externe şi vicepreşedinte al Grupului parlamentar al SD pe probleme de politică externă. Îşi focusează preponderent activitatea pe relaţiile cu Europa de Est, Rusia şi ţările din Caucaz, precum şi pe probleme de democratizare şi securitate globală. Este preşedinte al Comisiei politice a Adunării Parlamentare NATO şi ex-preşedinte al delegaţiei germane la NATO. A fost co-fondatorul Partidului Social-Democrat din Republica Democrată Germană în 1989.

Cat de comozi sunt jurnalistii din Chisinau

Iaka eu nu-i inteleg pe multi colegi de ai mei ziaristi. Stau frumos acasa si a doua zi iti preiau stirea sau bucati din ea si o dau fara sa te citeze, ca si cum ei ar fi fost la fata locului. Am vazut ieri multi ziaristi la CEC da iaka pe cei care au semnat stiri astazi nu prea. Eu la facultate am invatat ca e corect sa citezi sursa de unde ai luat. Mi se pare mai grav la agentii, care trebuie sa fie primele cu informatia. Cum sa faci stire dintr-un gazet care apare cu intarzietre de o zi? Asta e Moldova pe care eu nu o accept, cu riscul ca lumea sa spuna ca inca mai am fite de Bucuresti.

M-a amuzat o chestie. Am postat pe blog toata lista PCRM, pentru ai ajuta pe colegii care nu facuse rost de ea si pentru ca totii curiosii s-o studieze. Din graba, am facut si prescurtari, gen Veronica Abramciuc, preşedintă la o Mişcare patriotică. Miscarea asta se mai numeste cumva dar eu chiar nu avusesem timp sa scriu toate balariile. Sau am scris somer la doi indivizi care figurau cu „temporar neangajat in campul muncii”. Lista a fost preluata de Unimedia, iar de la Unimedia a preluat-o un ziar concurent de-al TIMPULUI, care nu a citat nici prima, nici a doua sursa. Respectiv prescurtarile mele s-au dus si dincolo. Cam asa se face presa in Chisinau.

Persoane interesante pe lista Comunistilor

Pe lista PCRM figurează mai multe de jumătate din cabinetul de miniştri: prim-ministru Zinaida Grecianâi (poziţia 3 în lista electorală), viceprim-miniştri: Igor Dodon (6), Victor Stepaniuc (8), Andrei Stratan (19); miniştrii: Galina Balmoş (14), Larisa Şavga (63), Vasilii Şova (73), Violeta Ivanov (74), Anatolie Gorodenco (78), Larisa Catrinci (88); doi viceminiştri (Iurie Muntean de la Economie (61) si Vasile Ursu de la Constructiilor (101); cinci preşedinţi de raioane (Donduşeni, Dubăsari, Edineţ, Briceni, Floreşti), cinci consilieri prezidenţiali şi patru primari. Ca diversitate, pe lista comuniştilor au încăput Anatolie Păpuşoi, director „Moldsilva” (15), naistul Constantin Moscovici (34) şi jurnalista personală a lui V. Voronin de la NIT Ludmila Belcencova (39). Ma mir ca nu a incaput si Caravela-Lenuta Burghila.

Bineinteles ca in capul listei sunt V. Voronin (1) si M. Lupu (2). M. Tkaciuk este pe 5, M. Postoico pe 11, E. Ostapciuc pe 9, batranii I. Calin abia pe 12, V. Misin - 25, V. Iovv - 29, ceea ce demonstreaza ca a castigat aripa lui Tkaciuk. In rest, lista e plina de tot felul de functionari din raioane (fie sefi ai FISC-ului, fie sefi de directii ale constrolului administrativ).


Update: 11 feruarie, 11.30

La cererea publicului postez lista integrala a PCRM, variata inregistrata la CEC

1 Vladimir Voronin, preşedintele RM
2 Marian Lupu, preşedintele parlamentului
3 Zinaida Grecianâi, prim-ministru
4 Victor Mîndru, şef al aparatului CC al PCRM
5 Mark Tkaciuk , şef Centru al CC PCRM
6 Igor Dodon, prim-viceprim-ministru, ministrul al Economiei
7 Vladimir Vitiuc, deputat
8 Victor Stepaniuc, viceprim-ministru
9 Eugenia Ostapciuc, deputat
10 Vladimir Eremciuc, deputat

11 Maria Postoico, deputat, vicespicher
12 Ivan Calin, deputat
13 Iurii Eriomin, deputat
14 Galina Balmoş, ministru al Protecţiei Sociale
15 Anatolie Păpuşoi, director „Moldsilva”
16 Anatolie Zagorodnîi, deputat
17 Dimitrii Todoroglo, deputat
18 Iurie Stoicov, deputat
19 Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministrul de Externe
20 Maia Radilov, vicedirector CNAM pe Chişinău

21 Vladimir Ţurcan, deputat
22 Veronica Abramciuc, preşedintă la o Mişcare patriotică
23 Victor Cerevatîi, preşedintele raionului Briceni
24 Elena Bondarenco, deputat
25 Vladimir Mişin, deputat
26 Alla Mironic, preşedinta Organizaţiei Veteranilor din RM
27 Igor Vremea, consilier prezidenţial
28 Svetlana Popa, consilier municipal
29 Vasile Iovv, deputat
30 Grigore Petrenco, deputat

31 Svetlana Rusu, director Centru medicilor de Familie Floreşti
32 Sergiu Stati, consilier prezidenţial
33 Lidia Lupu, şefa Direcţiei control administrativ Hânceşti
34 Constantin Moscovici, naist
35 Anton Miron, deputat
36 Irina Vlah, deputat
37 Oleg Reidman, consilier prezidenţial
38 Valeriu Sava, şomer
39 Ludmila Belcencova, vicedirector NIT
40 Ghenadie Morcov,deputat

41 Oxana Domenti, consilier prezidenţial
42 Eugenii Buraga, şef-adjunct Direcţiei control administrativ Hânceşti
43 Inna Şupac, secretara Uniunii Tineretului Comunist
44 Gheorghe Popa, deputat
45 Petru Porcescu, şef-adjunct Direcţiei control administrativ Chişinău
46 Genadii Bulgacov, deputat
47 Veaceslav Bondari, şef FISC Anenii Noi
48 Maria Rotaru, şef-adjunct CNAM
49 Nicolae Munteanu, şef Ocolul silvic Căuşeni
50 Mihail Poleanschi, şef Secţia CC al PCRM

51 Lidia Semeniţcaia, primar Bădăragii Vechi, Edineţ
52 Anatolie Gorilă, pensionar
53 Mariana Şmilenco, secretara PCRM, sector Centru
54 Mihail Rusu, preşedintele raionului Floreşti
55 Iurie Moiseev, şef Direcţiei control administrativ Căuşeni
56 Oleg Babenco, rector Universitatea Slavonă
57 Serghei Afanasenco, preşedinte al Asocieţiei sportivilor invalizi "Invasport"
58 Ala Ursu, deputat
59 Natalia Vîsotina, profesoare
60 Ştefan Grigoriev, deputat

61 Iurie Muntean, viceministru al Economiei
62 Serghei Filipov, şef-adjunct Direcţiei control administrativ Cahul
63 Larisa Şavga, ministru al Educaţiei
64 Maxim Bolgar, lector, Universitatea din Comrat
65 Ion Nasalciuc, şeful Direcţiei control administrativ Orhei
66 Viorelia Moldovan-Bătrânac, consilier prezidenţial
67 Sergiu Sococol, deputat
68 Gheorghe Anghel, primarul or. Ştefan Vodă
69 Zinaida Chistruga, director Camera de Licenţiere a RM
70 Raisa Spinovschi, şef direcţia finanţe CR Dubăsari

71 Vasilii Panciuc, primarul or. Bălţi
72 Alexandru Roman, rector al Academiei de Administraţie Publică
73 Vasilii Şova, ministrul Reintregării
74 Violeta Ivanov, ministrul Ecologiei
75 Mihail Mocan, preşedinte al Uniunii Veteranilor Războiului din Afganistan
76 Tatiana Botnariuc, director CNAS Donduşeni
77 Valeriu Muduc, şef FISC Sângereni
78 Anatolie Gorodenco, ministru al Agriculturii
79 Dumitru Goncearenco, director Baza auto Criuleni
80 Oxana Radu, consultatant la Direcţia control administrativ Ungheni

81 Nicolai Nicolaev, un şef de sector la "Calea ferată" Basarabeasca
82 Nina Florea, director CNAS Şoldăneşti
83 Serghei Basistîi, şef la ÎS pentru silvicultură Glodeni
84 Oleg Garizan, primar Copceac, UTA Gagauz-Yeri
85 Ion Golban, silvilultor la ÎS pentru silvicultură Orhei
86 Gheorghe Rotaru, inginer
87 Veaceslav Spătaru, viceprimar or. Râşcani
88 Larisa Catrinci, ministru al Sănătăţii
89 Olga Filipenco, şefă PCRM Cahul
90 Lidia Onu, vicepreşedinte raionului Rezina

91 Semion Guţu, preşedintele raionului Edineţ
92 Grigore Policinschi, preşedintele raionului Dubăsari
93 Gheorghe Braşovschi, primarul or. Sângerei
94 Aliona Babiuc, profesor
95 Igor Burda, consultant la Aparatul parlamentului
96 Alexandru Purice, student
97 Stepan Ţolov, şef FISC Taraclia
98 Fiodor Terzi, şomer
99 Alexandr Peicov, şef ÎS pentru silvicultură Comrat
100 Anastasie Pavlov, preşedintele raionului Donduşeni
101 Vasile Ursu, viceministru al Construcţiilor

102 Olga Untila, director Poşta Călăraşi
103 Vladimir Telnov, şef-adjunct Centru CC al PCRM

Zece minute pentru a vota în Chişinău

Sunt primul cetăţean din sectorul Botanica al capitalei care am depus astăzi o cerere pentru a vota în Chişinău, nu în satul unde am viza de şedere permanentă. Procedura este foarte simplă şi nu mi-a luat decât zece minute. Cu toate acestea, se pare că tinerii ca mine, care studiază sau muncesc în capitală, nu sunt informaţi despre această posibilitate.

Prevederea potrivit căreia orice cetăţean poate să solicite modificarea locului de vot a fost introdusă în Codul Electoral în 2006, dar va fi pusă în practică, pentru prima dată, la alegerile din acest an. Conform Codului Electoral, astfel de cereri pot fi depuse în primele 15 zile de campanie, adică până la 18 februarie, la preturile sau primăriile în care locuieşte de facto omul. În cerere se va scrie că subsemnatul are domiciliu permanent în locul X, dar în ziua alegerilor se va afla în locul Y. Acelaşi model de cerere este valabil şi pentru cetăţenii RM cu domiciliu permanent în localităţile din stânga Nistrului, necontrolate de autorităţile constituţionale.

Şi la pretura sectorului Centru fusese depusă o singură cerere. Dintre toate preturile de sector doar la Centru există un program de informare a populaţiei (http://www.chisinaucentru.md/). Potrivit pretorului Vladimir Şarban, au fost puse anunţuri la toate întreprinderile, instituţii de învăţământ, cele medicale, oficii poştale şi de poliţie. Cu toate acestea, spiritul civic deocamdată lipseşte. „Nu sunt sigur că o să avem prea multe cereri”, ne-a spus Şarban. Unul dintre motive ar fi lipsa unei evidenţe a tinerilor care învaţă sau muncesc la Chişinău, dar nu au acte prin care ar dovedi că locuiesc în capitală. Potrivit lui Şarban, problema este veche şi se discută doar în preajma campaniilor electorale.

Supărări la AMN

Consilierul municipal AMN Oleg Cernei nu este de acord cu lista de candidaţi pe care a adoptat-o Consiliul Naţional al AMN. El şi-a exprimat această opinie, în matinalul de azi dimineaţă de la postul de radio „Vocea Basarabiei” dar şi pe blogul său personal http://olegcernei.wordpress.com/. Totodată, el a făcut apel ca societatea civilă să discute calitatea listelor electorale. Cernei a precizat că nu este supărat că figurează în listă pe poziţia 31 ci de lipsa de criterii la stabilirea ierarhiei.

Potrivit lui, în interiorul AMN ar fi mai mulţi nemulţumiţi care s-au retras de pe listă, printre aceştia membri de partid de la Cahul, Drochia şi Chişinău. „Din păcate, nu s-a pus în prim-plan imaginea pe care o au foarte multe persoane, contribuţia şi implicarea lor, şi o să apară multe întrebări vizavi de poziţia lui Gh. Susarenco - 22, P. Caba - 50, V. Cosarciuc – 13. Care au fost criteriile de înaintare a deputaţilor din parlamentul precedent? Nu cred că Susarenco de pe 22 merită mai puţin decât Balan de pe 3. AMN şi-a pus ca scop să aibă 52 de mandate în parlament şi să obţină funcţia de preşedinte al RM. Cu asemenea listă nu cred că cetăţenii vor fi foarte captaţi de calitatea ei”, a spus Cernei. De asemenea, consilierul municipal consideră că un partid care are pretenţia de a veni la conducere trebuie să propună o ofertă mai bună decât partidul aflat la guvernare.

Pe de altă parte, preşedintele AMN Serafim Urechean, a afirmat: „Evident că sunt şi supărări, pentru că fiecare persoană a încercat să-şi protejeze locul pe listă. E bine că există concurenţă şi oamenii doresc să candideze pe lista AMN”.

Potrivit lui Cernei, primele zece persoane din lista AMN sunt: Serafim Urechean, Mihai Cimpoi, Veaceslav Untilă, Vasile Balan, Iurie Colesnic, Leonid Bujor, Victor Osipov, Alexandru Oleinic, Valentin Cheptene, Mihail Silistraru.

Se cauta cel mai activ deputat

Astăzi, deputaţii din parlament s-au întâlnit în ultima şedinţă plenară. Au fost mai comunicativi şi mai veseli decât altă dată, iar la încheierea se invitau prin birouri să „sărbătorească”. „Hai la mine. Am coniac, vodkă”, îl îndemna un deputat comunist pe un coleg de-al său.

Potrivit spicherului Marian Lupu, nu s-a pus punct aici, deputaţii se vor mai întruni „dacă şi când va fi necesar”. Din câte se pare „nu va mai fi cazul” iar până la final de mandat, care expiră pe 7 martie, aleşii s-ar putea întruni doar într-o şedinţă solemnă. Aşa că de mâine toţi aleşii poporului vor face campanie. Nu cunoaştem dacă pentru luna februarie ei vor ridica salariu de la parlament.

Azi deputaţii au votat 19 proiecte de lege, printre care înăsprirea pedepselor pentru şoferii surprinşi la volan în stare avansată de ebrietate şi reducerea categoriilor de persoane care au dreptul la paşapoarte diplomatice şi de serviciu.

În timp ce îi admiram pe toţi laolaltă, m-am gândit să va propun să căutăm împreună care a fost cel mai activ deputat din acest mandat şi prin ce anume s-a remarcat? Cine dintre cei de acum merită sa fie în viitorul parlament?