N-am cu cine vota la locale

Avem deja şapte candidaţi la Primăria Capitalei. Mulţi, numai că eu nu am cu vota.

Dorin Chirtoacă în cei patru ani nu m-a convins că merită să rămână primar. Candidatul PL a făcut de toate, s-a războit cu toţi, pe alocuri şi-a lustruit mai mult imaginea proprie, Chişinăul însă e mult mai jegos decât acum cinci ani. Avem drumuri distruse aproape complet, trolebuze care se năruie pe rute şi un centru istoric care dispare pe zi ce trece. Primarul a lăsat practic intactă corupţia din sistem.

Tot respectul pentru dna Buliga, dar ea este bună acolo unde este. Nu am probleme cu femeile din politică, vreau să avem şi femeie-primar. Acum însă ne trebuie unul cu mai mult suflet. S-ar putea ca acesta să există doar în visurile mele.

Candidatul comuniştilor Igor Dodon ar fi fost bun dacă nu se implica în moldovenismul primitiv. Sunt tolerantă cu conaţionalii vorbitori de limba rusă, bulgară, găgăuză. Mi-a displăcut însă ideea de a ne face să ne „iubim Moldova” în limba rusă. Asta miroase a comunismul anilor ’50. La 20 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice ar cam trebui să le cerem tinerilor minoritari să se exprime şi în limba de stat. Doar statul a cheltuit bani cu ei cel puţin zece ani. Poate Dodon s-a plasat doar pe segmentul minoritarilor iar eu acum ma agit degeaba?

Alesul PLDM Victor Bodiu zice că nu e toreador. Atunci ce e? Într-un an şi jumătate de când e prin Guvern nu a lăsat nimic în urmă. A creat impresia că e „omul lui Filat”. Şi atât. Asta e tot ce a putut găsi partidul cel mai mare de la guvernare. Acum toţi membrii de partid se justifică că în două luni îi pot crea o imagine, cu ajutorul lui Filat desigur, altel nici nu se poate. Eu primar de asta nu vreau.

Buşilă, Crîlov, Onişcenco, Laguta, Klimenco... aştea sunt de serviciu la fiecare campanie electorală. Deci n-am cu cine vota.

Ne mai mirăm că suntem campioni la consumul de alcool

Azi am dat o fugă până acasă. În microbuzul ce duce la hidrocentrala de la Dubăsari s-au așezat patru basarabeni rumeni și vorbăreți. Cum a pornit mașina din gară oamenii veseli, care veneau de la muncă din Rusia, s-au pus pe băut. La astfel de clienți în rusă termenul e zarabodka, iar moldovenii l-au adoptat cu zarabodkă, cu ă la sfârșit, "vin de la zarabodkă" (de la câștig). Tot drumul acești indivizi au băut vin din peturi de 1,5 litri, cam câte una de căcăciulă. Chiar dacă li s-a făcut observație, ei continuau să vorbească zgomotos, să injure, să râgâie și să bea întruna. Spre finalul călătoriei microbuzul duhnea a de toate.

Cu siguranță acești basarabenii au băut două zile cuntinuu, de când s-au pus pe tren la Moscova sau Sankt Petersburg. Cât a încăput în ei numai unul Dumnezeu știe.

Scena mi-a adus aminte de o altă întâmplare tot cu basarabeni și tot cu venitul de la munci. Era prin 2002 și mă întorceam acasă de la București, cu autobuzul de rută. La acea vreme căpșunarii noștrii din Italia, Spania și Portugalia veneau până la București de unde luau același autobuz ca și noi, studenții. Trei indivizi au băut întruna bere, parcă nu mai văzuse bere cinci ani. Bineînțeles că erau veseli și numai gura lor era. După care au început a opri mașina că vroiau la budă. Așa au ținut-o o noapte întreagă, până am ajuns la Huși.

Am senzația că Organizația Modială a Sănătății a cam greșit cu litrii de alcool consumați de moldoveni, ei beau mai mult decât 19,2 litrii de alcool pe an.

Autoritățile moldovene au uitat să-i retragă titlu de doctor lui Stepaniuc

Zilele trecute, Universitatea din Bayreuth (Bavaria) i-a retras titlul de doctor în Drept ministrului german al Apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg. Acesta a fost acuzat de plagiat de savanți, dar și de mass-media germană. În timpul scandalului pretinsul savant-politician a spus ca renunță la titlul științific, după ce și-ar fi recitit teza de doctorat.

Acum un an și trei luni, într-o altă țară, dintr-un alt colț de Europă, ceva mai sălbatică decât Țara lui Guttenberg, 79 de istorici, dintre care 58 de doctori, îl acuzau de plagiat și denaturare a faptelor istorice pe fostul mare politician și vicepremier Victor Stepaniuc. Savanții moldoveni au adresat autorităților științifice mai multe demersuri să reexamineze teza pretinsului om de știință, mai ales că fostul comunist se făcuse doctor în știință pe când guverna țara. Contestatarii au reușit să obțină și o hotărâre de judecată care obliga Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare să reexamineze teza de doctor.

Ce s-a întâmplat între timp? Nimic. Autoritățile științifice tac mâlc, iar savantul Stepaniuc declară că scrie cărți și merge la arhive. Și savanții parcă au uitat de inițiativa lor.

Dar Moldova nu-i Germania...

Pentru copilul din mine

Ieri colegii de la serviciu mi-au arătat un filmulet animat tare fanny despre cea mai tare formație tehno din pădure. Și ieri, și azi am vazut toate episoadele. Recomand tuturor celor stresati de la serviciu.

http://www.youtube.com/watch?v=a-vSS5S3VqU

http://www.youtube.com/watch?v=1ZWf0HdZ3kc&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=-Edb7jh0fuc&feature=fvw

http://www.youtube.com/watch?v=Fh2C4bav2QQ&feature=related

Kino in trolebuzele din Chisinau

Mai multe trolebuze din Chisinau au televizoare pe care sunt aratate filmulete animate de parca ai fi in nu stiu ce statie de metrou dintr-un oras din vestul Europei nu in rablagitele noastre si frumos mirositoare troleie. In timp ce fac poze taxatoare ma previne ca acest lucru ii provoaca discomfort tehnic soferului. Dupa ce-si dezleaga limba ea spune ca kinoul e organizat de Uzina Alfa care isi promoveaza astfel nu stiu ce model de monitoare, dupa care ma asigura ca aparatele sunt atat de smechere incat deconectarea lor duce la oprirea trelebuzului. Iaka na! Si noi care cantam “Trolebuzul 25, Posta Veche – Licurici, capitala europeana, multumim lui Urecheanu”… de acum trebuie sa-l include si pe Chirtoaca in cantecel. Femeia zice ca pe ruta 10 doar doua trolebuze au televizoare din totalul celor 28. Un astfel de trolebuz exista si pe linia 21 etc. De azi inainte mergand cu trolebuzele nu ne mai gandi doar la gropile din oras.

“Chis TV” the best

Ieri-seara m-am distrat foarte tare cu “Chis TV”, dupa mine cel mai tare proiect de televiziune dintre cele care au aparut sau se anunta sa apara la Chisinau. Am vazut ultimele doua episoade (3 si 4) mai de problema, dar la fel de inginioase si vesele ca si primele doua. (Pentru amatori “Chis TV” se vede doar pe posmotrel.eu). Dupa parodiile de la Hancesti (fenomenala) si cea din Valea Morilor , reporterii “Chis” (adica din Chisinau), au coborat in satele noastre dragi – au fost la Solonceni, Rezina, sau in satul in care a circulat in anii 90 un trolebuz pana la ferma, si la Rezervatia “Padurea Domneasca”, unde cresc si se inmultesc zimbrii moldovenesti. Dupa distractie mi-am adus aminte ca am mai vazut asa ceva cu cativa ani in urma. La TVR 2, care nu se receptioneaza in RM, exista o emisiune care se cheama “D`ale lui Mitica”, moderata de celebrul actor Mitica Popescu. Emisiunea este saptamanala si are vreo patru subiecte de genul “Chis”, de exemplu, cum se indragostesc si isi fac curte pensionarii dintr-un azil de batrani din nu stiu ce sat, cum s-au certat vecinii din cauza unui vitel care a sarit gardul si a pascut lucerna etc. Modul de abordare este bazat pe imprevezibil, oamenii fiind surprinsi de camere si spun tot ce le trece prin cap. De fiecare data rezultatul devine interesant si vesel. Emisiunea este foarte apreciata peste Prut iata de ce cred ca proiectul poate fi vandut la una din televiziuni. Eu m-as uita la asa ceva. Sigur ca aici intervine si problema de etica. Am dreptul sa accentuiez ridicolul din comportamentul unor personaje (vezi seful de santier din Valea Morilor care cauta oase de mamut)? Dar asta cred ca o decide jurnalistul.

Spre deosebire de “D`ale lui Mitica”, unde exista mai multe voci (inserturi, in limbajul de televiziune), ultimile doua episoane ale “Chis” mi se par saracute. As fi vrut sa aud mai multi oameni din satele respectivele care sa vorbeasca asa cum ii duc capul. Asta e mica remarca. In rest, super ideea, bravo autorilor. Astept urmatorul episod.

P-S aici se poate vedea o bucata din “D`ale lui Mitica” http://www.youtube.com/watch?v=khAyjQKaonQ

Piaţa brazilor de Crăciun

În ultimii ani creşterea şi comercializarea brazilor au devenit o afacere profitabilă şi în R. Moldova. Numai că producătorii autohtoni se plâng că profitul nu vine spre ei dar merge în cu totul în altă parte, către cei care aduc mai puţin ortodox conifere din Carpaţii Ucrainei. În premieră, anul acesta primăria mun. Chişinău a început eliberarea autorizaţiilor de comercializare a pomilor de Crăciun cu zece zile mai înainte, deci se aşteaptă ca şi profiturile pentru unele companii să crească.

Ivan Lukiancikov, vicepretor pe problemele sociale şi economice al sectorului Centru din Chişinău, sectorul cu majoritatea locurilor pentru vânzarea brazilor naturali, a spus că la 10 decembrie a început autorizarea şi comercializarea brazilor în capitală. La numai două zile aici fusese eliberate peste 120 de autorizaţii. „Dintre aceştia majoritatea sunt persoane fizice care aduc brazi din Ucraina. Treaba lor cum îi aduc, la noi când vin cu documentaţia totul e în regulă”, spune funcţionarul.

80-90% din brazii aduşi ilegal din Carpaţii ucraineni

Potrivit fermierilor moldoveni, în ultimii trei ani 80-90% din brazii care apar pe piaţă de sărbători sunt aduşi, în cea mai mare parte, ilegal din Carpaţii ucraineni. Ei se plâng că nu există nicio Asociaţie sau autoritatea publică care să supravegheze piaţa autohtonă.

Anişoara şi Igor Tatian, din Scoreni, Străşeni, cresc brazi în curtea casei al şaselea an. În total suprafaţa cultivată nu depăşeşte 20 de ari. Anul acesta ei au obţinut autorizaţie pentru a putea vinde cei 350 de brazi pe care îi au în or. Străşeni. De asemenea, ei îşi promovează afacerea şi pe site-urile de anunţuri. „Afacerea cu brazi e problematică în R. Moldova, spune Igor. Cheltuiala este imensă în cei şase-şapte ani în care creştem un brad, dar oamenii vor un preţ cât mai mic. O groază de bani cheltuim pe îngrăşăminte să facem brazii frumoşi şi rotaţi. Cei aduşi din Transcarpatia sunt resturi - crengi sau pomi răriţi de sub copacii mari. Şi aceşti comercianţi vând brazii la acelaşi preţ ca noi, cei care îi creştem în Moldova, poate cu diferenţe de 10-20 lei. Cum să concurăm cu ei?”, povesteşte Igor. Familia Tatian vinde metru de brad tăiat la preţul de 100 lei şi pentru cei care doresc la ghiveci un metru costă 160 lei.

Brazi la ghiveci

Andrei Atamanenco din Orhei, este un alt antreprenor care se ocupă cu brazii de mai bine de 20 de ani. Mult timp a fost singurul producător privat din acest domeniu din ţară. De doi ani el oarecum s-a reprofilat – nu mai creşte atât de mulţi brazi, iar pe cei care îi cultivă îi vinde doar la ghiveci, în pas cu trendul ecologic european. „Nu mai pot concura cu brazii ucraineni. Noi ne chinuim aproape zece ani să creştem pomul pe când acolo sămânţa zboară şi bradul creşte de la sine, fără cheltuieli”, spune patronul firmei „Euroflora-Com” SRL din Orhei. În pus, Atamanenco, zice că, fiind agronom de profesie, a optat pentru varianta ecologică. Chiar dacă brazii la ghiveci sunt un pic mai scumpi, ei vor fi replantaţi după sărbători. Atamanenco afirmă că e o mare neghiobie să creşti zece ani un brad, să-l tai, după care să-l ţii zece zile în casă şi apoi să-l arunci. „Mă doare când văd schelete de brazi la gunoi. Am vrea ca şi moldovenii să facă alegerea corectă – brazi artificiali sau brazi la ghiveci”, rezumă el. Potrivit lui, cerere pentru brazi la ghiveci e în creştere. Dacă în urmă cu cinci ani abia de vindea 50 astfel de brazi, în anul trecut a vândut peste 200 de brazi. Pentru a promova bradul la ghiveci patronul spune că asigură transportul în Orhei şi Chişinău.

Oferta „Moldsilva”

Conform unei hotărâri anterioare, Agenţia de stat a început tăierea brazilor pe 15 decembrie. Anul acesta Agenţia de stat va tăia în total 28 de mii de molizi (ceea ce în popor se numeşte brad) şi 5.400 pini, din toate cele 28 de pepiniere pe care le are. „Noi îi vindem angro din câmp. Nu ştiu cât vor costa la piaţă”, spune Petru Rotaru, şeful Direcţiei fond forestier, din cadrul „Moldsilva”. Conform preţurile stabilite anterior de „Moldsilva”, un brad luat angro de 1,1-1,5 m va costa 36 lei, 1,5-2 m – 48 lei, 2-3 m – 60 de lei, brazi de 4-5 m – 300-400 lei. La aceste taxe firmele intermediare, care comercializează brazi, vor adăuga costurile de transport, cele de depozitare şi alte adausuri comerciale. Pentru mulţi comercianţi de brazi achiziţionarea brazilor angro de la „Moldsilva” şi vinderea lor în capitală reprezintă o sursă bună de venit într-un tip foarte scurt.

Nimeni nu supraveghează piaţa autohtonă

Andrei Atamenenco mai afirmă că în ultimii ani numărul pepinierelor private au crescut şi în RM există suficienţi brazi ca să acopere necesitatea internă. Din cauza lipsei de control însă, s-a ajuns ca creşterea unui brad moldovenesc să coste de zece ori mai mult decât unul ucrainean, adus ilegal. Potrivit lui, jumătate din brazii de import sunt aduşi clandestin prin breşele de la graniţa transnistreană, iar cealaltă jumătate – „cu alte metode” la serviciul vamal. „Au venit nişte oameni la mine să le dau certificat că chipurile au crescut brazii pe pepinieră la mine. M-au asigurat că o să am profit. Iată la ce s-a ajuns”, povesteşte agronomul. Fiind antrenat în acest domeniu de mai mult de 20 de ani, el spune că astăzi nicio autoritate publică nu pune în discuţie calitatea produsului, iar Ministerul Agriculturii se rezumă doar la a elibera licenţiere în domeniul. „Chiar şi pe vremea sovietică exista o asociaţie care ne controla riguros calitatea sovhozurilor de specialitate”, îşi aminteşte omul.

Contactaţi de noi, responsabili de la Ministerul Agriculturii au spus că nu se ocupă cu silvicultura, de acest aspect fiind responsabil „Moldsilva”. De asemenea, am fost îndemnaţi să sunăm şi la Ministerul Mediului. Petru Rotaru a negat că „Moldsilva” ar fi responsabilă de piaţa pomilor de Crăciun. Şi responsabilii de la Ministerul Mediului spun că nu intră în competenţa lor supravegherea acestui domeniu. „Noi facem ceea ce trebuie: protejăm mediul şi educăm populaţia”, afirmă Nicu Vrednic, consilier şi purtător de cuvânt al ministrului Gheorghe Şalaru. „Agenţii economici au dreptul să comercializeze şi interziceri nu pot fi impuse. Alta e că pătrund ilegal, pe lângă vame, dar nu avem ştire pe unde. Poate vameşii cunosc…”, a adăugat Vrednic. Cât despre pomii de Crăciun, funcţionarul spune că soluţia ideală este brazi artificiali cu miros de răşină introdusă special, care desigur să nu coste mii de lei. Totodată, el povesteşte că de patru ani a adus nişte brăduţi din Covasna, România, pe care îi pune în ghiveci şi îi duce în casă de sărbători şi pe care îi replantează în curte după 14 ianuarie.