Persoane interesante pe lista Comunistilor

Pe lista PCRM figurează mai multe de jumătate din cabinetul de miniştri: prim-ministru Zinaida Grecianâi (poziţia 3 în lista electorală), viceprim-miniştri: Igor Dodon (6), Victor Stepaniuc (8), Andrei Stratan (19); miniştrii: Galina Balmoş (14), Larisa Şavga (63), Vasilii Şova (73), Violeta Ivanov (74), Anatolie Gorodenco (78), Larisa Catrinci (88); doi viceminiştri (Iurie Muntean de la Economie (61) si Vasile Ursu de la Constructiilor (101); cinci preşedinţi de raioane (Donduşeni, Dubăsari, Edineţ, Briceni, Floreşti), cinci consilieri prezidenţiali şi patru primari. Ca diversitate, pe lista comuniştilor au încăput Anatolie Păpuşoi, director „Moldsilva” (15), naistul Constantin Moscovici (34) şi jurnalista personală a lui V. Voronin de la NIT Ludmila Belcencova (39). Ma mir ca nu a incaput si Caravela-Lenuta Burghila.

Bineinteles ca in capul listei sunt V. Voronin (1) si M. Lupu (2). M. Tkaciuk este pe 5, M. Postoico pe 11, E. Ostapciuc pe 9, batranii I. Calin abia pe 12, V. Misin - 25, V. Iovv - 29, ceea ce demonstreaza ca a castigat aripa lui Tkaciuk. In rest, lista e plina de tot felul de functionari din raioane (fie sefi ai FISC-ului, fie sefi de directii ale constrolului administrativ).


Update: 11 feruarie, 11.30

La cererea publicului postez lista integrala a PCRM, variata inregistrata la CEC

1 Vladimir Voronin, preşedintele RM
2 Marian Lupu, preşedintele parlamentului
3 Zinaida Grecianâi, prim-ministru
4 Victor Mîndru, şef al aparatului CC al PCRM
5 Mark Tkaciuk , şef Centru al CC PCRM
6 Igor Dodon, prim-viceprim-ministru, ministrul al Economiei
7 Vladimir Vitiuc, deputat
8 Victor Stepaniuc, viceprim-ministru
9 Eugenia Ostapciuc, deputat
10 Vladimir Eremciuc, deputat

11 Maria Postoico, deputat, vicespicher
12 Ivan Calin, deputat
13 Iurii Eriomin, deputat
14 Galina Balmoş, ministru al Protecţiei Sociale
15 Anatolie Păpuşoi, director „Moldsilva”
16 Anatolie Zagorodnîi, deputat
17 Dimitrii Todoroglo, deputat
18 Iurie Stoicov, deputat
19 Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministrul de Externe
20 Maia Radilov, vicedirector CNAM pe Chişinău

21 Vladimir Ţurcan, deputat
22 Veronica Abramciuc, preşedintă la o Mişcare patriotică
23 Victor Cerevatîi, preşedintele raionului Briceni
24 Elena Bondarenco, deputat
25 Vladimir Mişin, deputat
26 Alla Mironic, preşedinta Organizaţiei Veteranilor din RM
27 Igor Vremea, consilier prezidenţial
28 Svetlana Popa, consilier municipal
29 Vasile Iovv, deputat
30 Grigore Petrenco, deputat

31 Svetlana Rusu, director Centru medicilor de Familie Floreşti
32 Sergiu Stati, consilier prezidenţial
33 Lidia Lupu, şefa Direcţiei control administrativ Hânceşti
34 Constantin Moscovici, naist
35 Anton Miron, deputat
36 Irina Vlah, deputat
37 Oleg Reidman, consilier prezidenţial
38 Valeriu Sava, şomer
39 Ludmila Belcencova, vicedirector NIT
40 Ghenadie Morcov,deputat

41 Oxana Domenti, consilier prezidenţial
42 Eugenii Buraga, şef-adjunct Direcţiei control administrativ Hânceşti
43 Inna Şupac, secretara Uniunii Tineretului Comunist
44 Gheorghe Popa, deputat
45 Petru Porcescu, şef-adjunct Direcţiei control administrativ Chişinău
46 Genadii Bulgacov, deputat
47 Veaceslav Bondari, şef FISC Anenii Noi
48 Maria Rotaru, şef-adjunct CNAM
49 Nicolae Munteanu, şef Ocolul silvic Căuşeni
50 Mihail Poleanschi, şef Secţia CC al PCRM

51 Lidia Semeniţcaia, primar Bădăragii Vechi, Edineţ
52 Anatolie Gorilă, pensionar
53 Mariana Şmilenco, secretara PCRM, sector Centru
54 Mihail Rusu, preşedintele raionului Floreşti
55 Iurie Moiseev, şef Direcţiei control administrativ Căuşeni
56 Oleg Babenco, rector Universitatea Slavonă
57 Serghei Afanasenco, preşedinte al Asocieţiei sportivilor invalizi "Invasport"
58 Ala Ursu, deputat
59 Natalia Vîsotina, profesoare
60 Ştefan Grigoriev, deputat

61 Iurie Muntean, viceministru al Economiei
62 Serghei Filipov, şef-adjunct Direcţiei control administrativ Cahul
63 Larisa Şavga, ministru al Educaţiei
64 Maxim Bolgar, lector, Universitatea din Comrat
65 Ion Nasalciuc, şeful Direcţiei control administrativ Orhei
66 Viorelia Moldovan-Bătrânac, consilier prezidenţial
67 Sergiu Sococol, deputat
68 Gheorghe Anghel, primarul or. Ştefan Vodă
69 Zinaida Chistruga, director Camera de Licenţiere a RM
70 Raisa Spinovschi, şef direcţia finanţe CR Dubăsari

71 Vasilii Panciuc, primarul or. Bălţi
72 Alexandru Roman, rector al Academiei de Administraţie Publică
73 Vasilii Şova, ministrul Reintregării
74 Violeta Ivanov, ministrul Ecologiei
75 Mihail Mocan, preşedinte al Uniunii Veteranilor Războiului din Afganistan
76 Tatiana Botnariuc, director CNAS Donduşeni
77 Valeriu Muduc, şef FISC Sângereni
78 Anatolie Gorodenco, ministru al Agriculturii
79 Dumitru Goncearenco, director Baza auto Criuleni
80 Oxana Radu, consultatant la Direcţia control administrativ Ungheni

81 Nicolai Nicolaev, un şef de sector la "Calea ferată" Basarabeasca
82 Nina Florea, director CNAS Şoldăneşti
83 Serghei Basistîi, şef la ÎS pentru silvicultură Glodeni
84 Oleg Garizan, primar Copceac, UTA Gagauz-Yeri
85 Ion Golban, silvilultor la ÎS pentru silvicultură Orhei
86 Gheorghe Rotaru, inginer
87 Veaceslav Spătaru, viceprimar or. Râşcani
88 Larisa Catrinci, ministru al Sănătăţii
89 Olga Filipenco, şefă PCRM Cahul
90 Lidia Onu, vicepreşedinte raionului Rezina

91 Semion Guţu, preşedintele raionului Edineţ
92 Grigore Policinschi, preşedintele raionului Dubăsari
93 Gheorghe Braşovschi, primarul or. Sângerei
94 Aliona Babiuc, profesor
95 Igor Burda, consultant la Aparatul parlamentului
96 Alexandru Purice, student
97 Stepan Ţolov, şef FISC Taraclia
98 Fiodor Terzi, şomer
99 Alexandr Peicov, şef ÎS pentru silvicultură Comrat
100 Anastasie Pavlov, preşedintele raionului Donduşeni
101 Vasile Ursu, viceministru al Construcţiilor

102 Olga Untila, director Poşta Călăraşi
103 Vladimir Telnov, şef-adjunct Centru CC al PCRM

Zece minute pentru a vota în Chişinău

Sunt primul cetăţean din sectorul Botanica al capitalei care am depus astăzi o cerere pentru a vota în Chişinău, nu în satul unde am viza de şedere permanentă. Procedura este foarte simplă şi nu mi-a luat decât zece minute. Cu toate acestea, se pare că tinerii ca mine, care studiază sau muncesc în capitală, nu sunt informaţi despre această posibilitate.

Prevederea potrivit căreia orice cetăţean poate să solicite modificarea locului de vot a fost introdusă în Codul Electoral în 2006, dar va fi pusă în practică, pentru prima dată, la alegerile din acest an. Conform Codului Electoral, astfel de cereri pot fi depuse în primele 15 zile de campanie, adică până la 18 februarie, la preturile sau primăriile în care locuieşte de facto omul. În cerere se va scrie că subsemnatul are domiciliu permanent în locul X, dar în ziua alegerilor se va afla în locul Y. Acelaşi model de cerere este valabil şi pentru cetăţenii RM cu domiciliu permanent în localităţile din stânga Nistrului, necontrolate de autorităţile constituţionale.

Şi la pretura sectorului Centru fusese depusă o singură cerere. Dintre toate preturile de sector doar la Centru există un program de informare a populaţiei (http://www.chisinaucentru.md/). Potrivit pretorului Vladimir Şarban, au fost puse anunţuri la toate întreprinderile, instituţii de învăţământ, cele medicale, oficii poştale şi de poliţie. Cu toate acestea, spiritul civic deocamdată lipseşte. „Nu sunt sigur că o să avem prea multe cereri”, ne-a spus Şarban. Unul dintre motive ar fi lipsa unei evidenţe a tinerilor care învaţă sau muncesc la Chişinău, dar nu au acte prin care ar dovedi că locuiesc în capitală. Potrivit lui Şarban, problema este veche şi se discută doar în preajma campaniilor electorale.

Supărări la AMN

Consilierul municipal AMN Oleg Cernei nu este de acord cu lista de candidaţi pe care a adoptat-o Consiliul Naţional al AMN. El şi-a exprimat această opinie, în matinalul de azi dimineaţă de la postul de radio „Vocea Basarabiei” dar şi pe blogul său personal http://olegcernei.wordpress.com/. Totodată, el a făcut apel ca societatea civilă să discute calitatea listelor electorale. Cernei a precizat că nu este supărat că figurează în listă pe poziţia 31 ci de lipsa de criterii la stabilirea ierarhiei.

Potrivit lui, în interiorul AMN ar fi mai mulţi nemulţumiţi care s-au retras de pe listă, printre aceştia membri de partid de la Cahul, Drochia şi Chişinău. „Din păcate, nu s-a pus în prim-plan imaginea pe care o au foarte multe persoane, contribuţia şi implicarea lor, şi o să apară multe întrebări vizavi de poziţia lui Gh. Susarenco - 22, P. Caba - 50, V. Cosarciuc – 13. Care au fost criteriile de înaintare a deputaţilor din parlamentul precedent? Nu cred că Susarenco de pe 22 merită mai puţin decât Balan de pe 3. AMN şi-a pus ca scop să aibă 52 de mandate în parlament şi să obţină funcţia de preşedinte al RM. Cu asemenea listă nu cred că cetăţenii vor fi foarte captaţi de calitatea ei”, a spus Cernei. De asemenea, consilierul municipal consideră că un partid care are pretenţia de a veni la conducere trebuie să propună o ofertă mai bună decât partidul aflat la guvernare.

Pe de altă parte, preşedintele AMN Serafim Urechean, a afirmat: „Evident că sunt şi supărări, pentru că fiecare persoană a încercat să-şi protejeze locul pe listă. E bine că există concurenţă şi oamenii doresc să candideze pe lista AMN”.

Potrivit lui Cernei, primele zece persoane din lista AMN sunt: Serafim Urechean, Mihai Cimpoi, Veaceslav Untilă, Vasile Balan, Iurie Colesnic, Leonid Bujor, Victor Osipov, Alexandru Oleinic, Valentin Cheptene, Mihail Silistraru.

Se cauta cel mai activ deputat

Astăzi, deputaţii din parlament s-au întâlnit în ultima şedinţă plenară. Au fost mai comunicativi şi mai veseli decât altă dată, iar la încheierea se invitau prin birouri să „sărbătorească”. „Hai la mine. Am coniac, vodkă”, îl îndemna un deputat comunist pe un coleg de-al său.

Potrivit spicherului Marian Lupu, nu s-a pus punct aici, deputaţii se vor mai întruni „dacă şi când va fi necesar”. Din câte se pare „nu va mai fi cazul” iar până la final de mandat, care expiră pe 7 martie, aleşii s-ar putea întruni doar într-o şedinţă solemnă. Aşa că de mâine toţi aleşii poporului vor face campanie. Nu cunoaştem dacă pentru luna februarie ei vor ridica salariu de la parlament.

Azi deputaţii au votat 19 proiecte de lege, printre care înăsprirea pedepselor pentru şoferii surprinşi la volan în stare avansată de ebrietate şi reducerea categoriilor de persoane care au dreptul la paşapoarte diplomatice şi de serviciu.

În timp ce îi admiram pe toţi laolaltă, m-am gândit să va propun să căutăm împreună care a fost cel mai activ deputat din acest mandat şi prin ce anume s-a remarcat? Cine dintre cei de acum merită sa fie în viitorul parlament?

Ministrul IMM-urilor de la Bucureşti cheamă businessul român peste Prut

„Intenţia noastră e să sprijinim oamenii de afaceri români să se aşeze în R. Moldova cât mai repede şi cu investiţii cât mai mari”, a declarat, astăzi, Constantin Niţă, ministrul Întreprinderilor mici şi mijlocii, comerţului şi mediului de afaceri din România, la finele unei vizite de lucru pe care a întreprins-o la Chişinău.

Oficialul român a spus că este aliatul celor care vor să vină cu investiţii peste Prut. „Faptul că am sosit aici în prima vizită oficială, că zilele trecute la expoziţia „Fabricat în Moldova” au participat câteva camere de comerţ din România, că intenţionăm să deschidem o Cameră de Comerţ româno-moldavă arată că intenţia noastră e să sprijinim oamenii de afaceri români să se aşeze cât mai repede aici”, a menţionat Constantin Niţă. Un prim pas, în opinia ministrului român, ar fi stimularea interesului businessului român pentru RM, „prin aducerea la cunoştinţă a acelor măsuri fiscale pe care statul moldovenesc le-a adoptat în ultima vreme”. Totodată, el a spus că există mai multe întreprinderi române care sunt interesate să pătrundă pe piaţa CSI, iar întrucât taxele de export în această zonă sunt mari, ele îşi caută parteneri în RM. Niţă a dat exemplul intenţiei unor fabrici de maşini româneşti. În context, el a precizat că Bucureştiul şi-ar dori ca, în scurt timp, să fie dublat numărul celor 650 de firme româneşti care activează în RM.

Potrivit ministrului IMM-urilor, relaţiile economice moldo-române nu se pot limita doar la schimbul comercial de produse cu un grad de prelucrare minor sau în stadiu de materie primă. Acest subiect a fost discutat în detalii cu Igor Dodon ministrul moldovean al economiei. „Noi trebuie să investim în structuri de producţie care să creeze mărfuri cu o valoare adăugată înaltă, adică să se vadă şi inteligenţa omenească”, a adăugat el.

Acum, odata promis, n-are decat să se apuce de treabă.

Germania, altfel decat in mituri

Chiar dacă am revenit la Chisinau de cateva zile o sa mai zic cateva chestii care merita de povestit despre Germania.

Nemtii sunt foarte responsabili si implicati in viata politica. Ei participa in numar mare la alegeri, dezbat aprins platformele electorale si chiar sanctioneaza politicienii si partidele care fac promisiuni pe care nu si le respecta. In urma cu un an locuitorii din Hessen au votat in preponderenta pentru partidele de stanga, care se aflau in opozitie. In campanie SPD (Sozialdemokratische Partei) a spus ca nu va face coalitie cu Die Linke (comunistii). Pentru ca nu le ajungea voturi au facut alianta, fapt dezaprobat cu vehementa de electorat. In definitiv, trei deputati SPD au refuzat sa voteze noul guvern, iar asta a dus la autodizolvarea parlamentului de land si declararea alegerilor anticipate.

Acest lucru a costat mult partidul care nu si-a respectat promisiunile. La 18 ianuarie SPD a pierdut 13% fata de ultimele alegeri. Dupa anuntarea rezultatelor exit-poll sefa partidului la nivel local Andrea Ypsilanti si-a anuntat demisia. La aceste alegeri au avut de castigat liberalii de la FDP (Freie Demokratische Partei) si ecologistii Die Grünen (Partidul verzilor). Ambele partide au avut rezultate istorice, crescand cu peste 6%, la 16,2% si, respectiv, 13,7%. Si unii, si altii au electorate preponderent din orase, cu studii superioare, numai ca, spre deosebire de liberali, ecologistii sunt mai de stanga.

La ei nu exista observatori sau coalitii de monitorizare. „Politica e ca un joc sportiv, exista reguli pe care jucatorii le respecta”, ne spun oficiali de la Ministerul de Interne si Sportului, în subordinea caruia intra si autoritatea ce se ocupa de organizarea alegerilor. Pentru ei, noi traim intr-o lume intoarsa pe dos, mai ales dupa ce aud ca in R. Moldova cineva pazeste stampile sau buletinele de vot albe ca sa nu fie furate. Ca dovada seful unei sectii pe care o vizitam ne aduce la fiecare cate un buletin de vot si ni-l face cadou. Sectiile sunt alcatuite de cel mult sase-sapte persoane iar urna de vot este un banal tomberon de gunoi.

O alta noutate pentru noi a fost „ingrasarea porcului” din ajunul alegerilor. Intrucat sambata mass-media nu mai are voie sa faca campanie politicienii isi fac standuri sau alte feluri de întalniri cu potentialii votanti. Bunaoara, în ajunul alegerilor toate partidele au iesit cu marfa, adica cu politicienii si materialele publicitare, in centrul Darmstadtului, in perimetrul in care sunt concentrate cele mai multe magazine si locuri de agrement. Asa ca ultima batalie s-a dat anume aici. Cei mai bine pregatiti si mai ingeniosi au fost ecologistii care au batut tobe africane, au impartit bomboane (glucoza), baloane, moristi de vant, toate cu mesaje nastrusnice, pana si prezervative pe care scria „verzii o fac mai bine”. Pentru a da greutate, la intalnire a venit si liderul politic la nivel federal. Ca rezultat, aici partidul a luat 25%, de doua ori mai mult decat in alte orase mari. CDU a adus o orchestra traditionala si impartea carnaciori prajiti (Wurst) celor mai interesati, iar FPD a venit cu cei mai tineri si chipesi candidati. In timp ce partidele se luptau pentru ultimul alegator la Darmstadt, Social-Democratii aveau o lansare grandioasa la Frankfurt. Pacat ca discursurile au fost extrem de plicticoase si nu se mai terminau, inclusiv spiciul lui Frank Steinmeier, actualul ministrul de Externe al Germaniei si candidat al SPD la functia de cancelar federal din acest an. Aici oferta electorala a inclus si o inima Social-Democrata umpluta cu un fel de lichid si care la atingerea unei bucati de metal din interior lichidul se cristaliza iar inima devenea fierbinte.

In ciuda interesului mare pentru politica, germanii nu uita si de portia zilnica de cultura. Intrucat la Frankfurt se organizeaza cel mai mare targ de carte din lume, aici exista si librarii enorme. De asemenea vezi la orice colt de strada oameni citind. Ai impresia ca te afli intr-o biblioteca in aer liber. Pentru diversitate book-shopurile sunt laolalta cu cafenelele si saloane de mobila. Numai ce nu se face pentru client? Se citeste si la cafea, si pe canapele, si pe scari, mai putin in toalete unde exista semnul de interdictie. De asemenea, nemtii sunt mari consumatorii de muzica clasica. In ultimii ani exista tendinta de a lasa la o parte somptuosul. Dovada - anume aici poti vedea concerte de opera aproape fara decor si în costume obisnuite.

Si in Germania exista un 2009

Duminica in landul Hessen (Wiesbaden - captala, Frankfurt - orasul cel mai impunator) incepe nebunia numita Anul 2009 in versiune nemteasca. Vor avea loc alegeri aniticipate in parlamentul landului si vor fi primele din totalul celor 19 alegeri organizate in acest an in Republica Federala Germania. Fiind primele, se considera ca vor da tonul, inclusiv pentru alegerile europarlamentare sau cele contand pentru Bundestagul federal.

Jurnalistii si sociologii germani vorbesc, ca spre deosebire de alti ani, rezltatele sunt mai mult decat previzibile. CDU (Christian Democratic Union) este cotat cu 40% si cel mai probabil va face coalitie cu liberalii de la FDP (Free Democratic Partei). Asta in conditiile in care la nivel federal guverneaza marea coalitie CDU cu SPD (Social Democratic Partei). In trei zile de cand ma aflu in Hessen am observat ca temele campaniei din acest an sunt criza financiara si solutiile pentru Germania, educatia si cam atat. Cam plicticos fata de acum un an, ne-au mai zis jurnalistii de aici. Atunci a fost o polemica pe subiectul migrantilor. Candidatii CDU sustineau ca printre tinerii din familii de migranti e foarte ridicata criminalitatea. Dar au pierdut dezbaterile, si alegerile, si i-a costat vreo 17%. Sunt si multe idei imprumutate de la marele Obama (de la pliante pana la intalniriele cu public. Da, aici de mentionat ca am fost ieri la o prezentare CDU la Frankfurt unde a venit si Angela Markel. Eu n-am vazut la noi lume asa de entuaziasmata).