miercuri, 13 mai 2009
"Eu cu tine Valea nu prea am chef să discut"
"Eu cu tine Valea nu prea am chef să discut. Tu pe mine m-a trădat de vreo trei ori… pentru mine trădarea înseamnă mult", i-a spus azi Voronin Valentinei Ursu de la Europa Liberă. Şi cu vreo lună în urmă Valea l-a supărat pe Voronin "Şi-s cu întrebările istea Valea", întreba el atunci. Aşa ca Valea este un fel de anecdot printre jurnalişti. Noul spicher nu a vrut sa spuna jurnalistilor ce i-a acut Valentina Ursu, adăugând doar "am fost aşa credibil faţă de ea".
vineri, 8 mai 2009
Europa a "insultat poporului moldovnesc"
Grigore Petrenco s-a suparat tare pe europeni si UE pentru ca acestia au adoptat orezolutie "antimoldoveneasca" (a se citi anticomunista). "Acest document este o insulta la adresa poporului moldovenesc...", a scris cu nerv fostul sef al comisiei parlamentare pentru politica externa conducerii Parlamentului European.
joi, 7 mai 2009
Rezolutia Parlamentului European
Parlamentul European a adoptat, în data de 7 mai 2009, rezoluţia cu privire la situaţia din Republica Moldova. Dezbaterea pe această temă a avut loc în cadrul sesiunii plenare din aprilie (23 aprilie). Deputaţii europeni subliniază importanţa unei relaţii consolidate între UE şi Republica Moldova şi confirmă necesitatea de a colabora în vederea ridicării gradului de stabilitate, securitate şi prosperitate pe continentul european şi a prevenirii apariţiei unor noi linii de demarcaţie.
Parlamentul European se exprimă pentru continuarea unui dialog de substanţă, dar acordă o mare importanţă introducerii unor dispoziţii ferme privind statul de drept şi respectarea drepturilor omului. Campania amplă de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegerile parlamentare este condamnată cu fermitate.
Deşi condamnă toate actele de violenţă şi vandalism, Parlamentul European consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale şi drept un „complot anticonstituţional.” Protestele paşnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituţiile publice şi de insatisfacţia cu privire la situaţia socială şi economică din Republica Moldova.
Comisia independentă de investigare
Având în vedere tensiunile interne foarte mari existente în Republica Moldova este necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei şi a unor experţi independenţi, care să asigure un proces transparent şi imparţial de investigare.
În rezoluţia Parlamentului European se mai solicită lansarea unei investigaţii speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum şi în cazul tuturor acuzaţiilor de viol sau rău tratament în timpul detenţiei, şi a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru şi a lui Gabriel Stati.
Libertatea presei
Deputaţii europeni condamnă campania de hărţuire lansată de autorităţile moldovene împotriva jurnaliştilor, a reprezentanţilor societăţii civile şi ai partidelor din opoziţie, îndeosebi arestarea şi expulzarea jurnaliştilor, întreruperea accesului la pagini de internet şi la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice şi blocarea accesului la mass-media publice al reprezentanţilor opoziţiei. Aceste acţiuni sunt menite să izoleze Republica Moldova de controlul public şi al presei interne şi internaţionale.
Membrii Parlamentului European solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta independenţa editorială a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova şi încetarea oricărei intimidări a canalului ProTV şi a oricăror ameninţări în ceea ce priveşte prelungirea licenţei acestuia, precum şi a îmbunătăţirii considerabile a legii electorale moldovene drept elemente esenţiale pentru viitoarele procese electorale şi pentru consolidarea democraţiei în Republica Moldova.
Problematica vizelor
Parlamentul European deplânge ferm decizia autorităţilor moldovene de extrădare a ambasadorului român şi de introducere a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestui stat membru al Uniunii Europene. Discriminarea cetăţenilor UE pe baza originii lor naţionale nu este acceptabilă şi în acest sens se solicită autorităţilor moldovene reinstituirea regimului lipsit fără vize pentru cetăţenii români.
Consiliul şi Comisia ar trebui să revizuiască sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condiţiilor regimului de acordare a vizelor cetăţenilor moldoveni, îndeosebi a condiţiilor financiare, iar călătoriile regulate să se poată desfăşura în condiţii mai bune, fără ca însă cetăţenii moldoveni să profite de un sistem de călătorie şi de acordare a vizelor mai bun pentru a începe un exod în masă.
Raport privind utilizarea fondurilor europene în Republica Moldova
Parlamentul European invită Comisia să garanteze că finanţarea UE de care beneficiază Republica Moldova în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale are o rază mai largă de acţiune, în special prin utilizarea deplină a instrumentului european pentru democraţie şi drepturile omului şi în cadrul instrumentului PEV (Politica Europeană de Vecinătate. Comisiei Europene i se solicită să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernanţe şi dezvoltării democratice.
Rolul UE în Republica Moldova
Reafirmând sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, este necesar ca UE să aibă un rol mai puternic în găsirea unei soluţii la problema reprezentată de Transnistria.
În vederea menţinerii credibilităţii sale în faţa cetăţenilor moldoveni, UE ar trebui să fie implicată de manieră activă, profundă şi amplă în gestionarea actualei situaţii. Consiliul ar trebui să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în Republica Moldova, pentru a acorda asistenţă autorităţilor însărcinate cu aplicarea legii în procesul acestora de reformare, în special în domeniile poliţiei şi justiţiei.
Potrivit deputaţilor europeni, misiunea Reprezentantului special al UE în Republica Moldova trebuie consolidată, atât în ceea ce priveşte sfera sa de cuprindere, cât şi mijloacele.
Uniunea Europeană trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a oferi poporului moldovean un viitor cu adevărat european şi îndeamnă insistent toate forţele politice din Republica Moldova şi partenerii Moldovei să nu abuzeze de actuala stare de instabilitate pentru a abate Moldova de pe drumul său către Europa.
Vizita în Republica Moldova a delegaţiei ad hoc a Parlamentului European
În perioada 26-29 aprilie, o delegaţie ad hoc a Parlamentului European a vizitat Republica Moldova. Delegaţia a fost condusă de Marianne Mikko (PSE, Estonia), preşedintele delegaţiei PE pentru relaţiile cu Moldova. Din delegaţie au mai făcut parte Marie-Anne Isler-Béguin (Grupul Verzilor/EFA, Franţa), Marian-Jean Marinescu (PPE-DE, România) şi Karin Resetarits (ALDE, Austria).
Scopul delegaţiei ad-hoc a fost analizarea evenimentelor post-electorale şi situaţia politică actuală din Republica Moldova.
Programul vizitei a cuprins vizitarea secţiilor de politie din Chişinău şi a închisorii nr.13, deoarece o serie de ONG-uri au atras atenţia asupra violării drepturilor omului şi asupra condiţiilor de detenţie inumane a demonstranţilor.
Membrii Parlamentului European s-au mai întâlnit cu reprezentanţi ai Coaliţiei Civice pentru Alegeri libere şi corecte, cunoscută drept "Coaliţia 2009", ai Alianţei împotriva Torturii, Fundaţiei Soros, filialei din Republica Moldova a Amnesty International, Consiliului Naţional pentru Prevenţia Torturii şi ai ONU (luni, 27 aprilie). Marţi, 28 aprilie, deputaţii europeni au avut întâlniri cu autorităţile din Republica Moldova: ministrul justiţiei, ministrul adjunct pentru afaceri interne şi primarul Chişinăului etc.
Parlamentul European se exprimă pentru continuarea unui dialog de substanţă, dar acordă o mare importanţă introducerii unor dispoziţii ferme privind statul de drept şi respectarea drepturilor omului. Campania amplă de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegerile parlamentare este condamnată cu fermitate.
Deşi condamnă toate actele de violenţă şi vandalism, Parlamentul European consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale şi drept un „complot anticonstituţional.” Protestele paşnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituţiile publice şi de insatisfacţia cu privire la situaţia socială şi economică din Republica Moldova.
Comisia independentă de investigare
Având în vedere tensiunile interne foarte mari existente în Republica Moldova este necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei şi a unor experţi independenţi, care să asigure un proces transparent şi imparţial de investigare.
În rezoluţia Parlamentului European se mai solicită lansarea unei investigaţii speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum şi în cazul tuturor acuzaţiilor de viol sau rău tratament în timpul detenţiei, şi a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru şi a lui Gabriel Stati.
Libertatea presei
Deputaţii europeni condamnă campania de hărţuire lansată de autorităţile moldovene împotriva jurnaliştilor, a reprezentanţilor societăţii civile şi ai partidelor din opoziţie, îndeosebi arestarea şi expulzarea jurnaliştilor, întreruperea accesului la pagini de internet şi la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice şi blocarea accesului la mass-media publice al reprezentanţilor opoziţiei. Aceste acţiuni sunt menite să izoleze Republica Moldova de controlul public şi al presei interne şi internaţionale.
Membrii Parlamentului European solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta independenţa editorială a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova şi încetarea oricărei intimidări a canalului ProTV şi a oricăror ameninţări în ceea ce priveşte prelungirea licenţei acestuia, precum şi a îmbunătăţirii considerabile a legii electorale moldovene drept elemente esenţiale pentru viitoarele procese electorale şi pentru consolidarea democraţiei în Republica Moldova.
Problematica vizelor
Parlamentul European deplânge ferm decizia autorităţilor moldovene de extrădare a ambasadorului român şi de introducere a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestui stat membru al Uniunii Europene. Discriminarea cetăţenilor UE pe baza originii lor naţionale nu este acceptabilă şi în acest sens se solicită autorităţilor moldovene reinstituirea regimului lipsit fără vize pentru cetăţenii români.
Consiliul şi Comisia ar trebui să revizuiască sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condiţiilor regimului de acordare a vizelor cetăţenilor moldoveni, îndeosebi a condiţiilor financiare, iar călătoriile regulate să se poată desfăşura în condiţii mai bune, fără ca însă cetăţenii moldoveni să profite de un sistem de călătorie şi de acordare a vizelor mai bun pentru a începe un exod în masă.
Raport privind utilizarea fondurilor europene în Republica Moldova
Parlamentul European invită Comisia să garanteze că finanţarea UE de care beneficiază Republica Moldova în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale are o rază mai largă de acţiune, în special prin utilizarea deplină a instrumentului european pentru democraţie şi drepturile omului şi în cadrul instrumentului PEV (Politica Europeană de Vecinătate. Comisiei Europene i se solicită să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernanţe şi dezvoltării democratice.
Rolul UE în Republica Moldova
Reafirmând sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, este necesar ca UE să aibă un rol mai puternic în găsirea unei soluţii la problema reprezentată de Transnistria.
În vederea menţinerii credibilităţii sale în faţa cetăţenilor moldoveni, UE ar trebui să fie implicată de manieră activă, profundă şi amplă în gestionarea actualei situaţii. Consiliul ar trebui să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în Republica Moldova, pentru a acorda asistenţă autorităţilor însărcinate cu aplicarea legii în procesul acestora de reformare, în special în domeniile poliţiei şi justiţiei.
Potrivit deputaţilor europeni, misiunea Reprezentantului special al UE în Republica Moldova trebuie consolidată, atât în ceea ce priveşte sfera sa de cuprindere, cât şi mijloacele.
Uniunea Europeană trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a oferi poporului moldovean un viitor cu adevărat european şi îndeamnă insistent toate forţele politice din Republica Moldova şi partenerii Moldovei să nu abuzeze de actuala stare de instabilitate pentru a abate Moldova de pe drumul său către Europa.
Vizita în Republica Moldova a delegaţiei ad hoc a Parlamentului European
În perioada 26-29 aprilie, o delegaţie ad hoc a Parlamentului European a vizitat Republica Moldova. Delegaţia a fost condusă de Marianne Mikko (PSE, Estonia), preşedintele delegaţiei PE pentru relaţiile cu Moldova. Din delegaţie au mai făcut parte Marie-Anne Isler-Béguin (Grupul Verzilor/EFA, Franţa), Marian-Jean Marinescu (PPE-DE, România) şi Karin Resetarits (ALDE, Austria).
Scopul delegaţiei ad-hoc a fost analizarea evenimentelor post-electorale şi situaţia politică actuală din Republica Moldova.
Programul vizitei a cuprins vizitarea secţiilor de politie din Chişinău şi a închisorii nr.13, deoarece o serie de ONG-uri au atras atenţia asupra violării drepturilor omului şi asupra condiţiilor de detenţie inumane a demonstranţilor.
Membrii Parlamentului European s-au mai întâlnit cu reprezentanţi ai Coaliţiei Civice pentru Alegeri libere şi corecte, cunoscută drept "Coaliţia 2009", ai Alianţei împotriva Torturii, Fundaţiei Soros, filialei din Republica Moldova a Amnesty International, Consiliului Naţional pentru Prevenţia Torturii şi ai ONU (luni, 27 aprilie). Marţi, 28 aprilie, deputaţii europeni au avut întâlniri cu autorităţile din Republica Moldova: ministrul justiţiei, ministrul adjunct pentru afaceri interne şi primarul Chişinăului etc.
luni, 6 aprilie 2009
Gust amar...
Gust amar, dar amar de tot... Mi-am pus mari sperante si aproape ca totul s-a probusit. Inainte de a vedea rezultatele CEC am sunat o ruda care a activat intr-o sectie de votare. Intr-un sat in care comunistii nu aveau niciodata scor bun iata ca acum peste 75 % au votat pentru ei. Nu stiu. Ceva e putred in capul moldovenilor. Cum sa fii atat de bleg sa votezi pentru ca asa ti-a dictat seful sau de teama ca maine iti vei pierde functia?Daca se adevereste totusi exit-pollul am putea avea alegeri anticipate. Asta in conditiile in care niciun deputat ales din tabara democratilor nu va pactiza cu diavolul. Daca o mai vad si pe asta chiar ca imi bag picioarele in "Moldova tara de succes".
Datele CEC, dupa prelucrarea a 95,6% din voturi
luni, 30 martie 2009
A fost făcută publică lista candidaţilor compromişi
Astăzi a fost făcută publică lista candidaţilor care nu corespund criteriilor integrităţii morale ale societăţii civile (găsiţi Buletinul „Cunoaşte-ţi candidatul!” pe www.moldovacurata.md). Au fost monitorizaţi peste 200 de candidaţi, de pe nouă liste de partide, în funcţie de şansele de acestora de a accede în parlament. Iar în final, Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat a decis că 47 dintre candidaţi nu corespund acestor criterii.
Acţiunea este o premieră pentru R. Moldova şi încurajează cetăţenii cu drept de vot să aleagă candidaţii necompromişi. „Noi nu cerem ca aceste persoane să fie diferiţi justiţiei, doar constatăm anumite lucruri”, a menţionat Petru Macovei, director executiv al Asociaţia Presei Independente. Mulţi dintre cei care figurează în lista finală ocupă sau au ocupat funcţii publice. „Ei sunt plătiţi din bani publicii şi trebuie să fie monitorizaţi de societatea civilă. E timpul ca societatea să exercite o anumită presiune, iar funcţia publică să nu reprezinte doar o treaptă pentru a-şi rezolva anumite probleme personale”, a adăugat Macovei.
Lista cuprinde: 30 de persoane de la – PCRM, şase - de la UCM, patru - de la PPCD, trei – de la AMN, două - de la PD, şi câte o persoană de la PLDM şi MAE. Înainte de a fi făcuţi publici, candidaţii monitorizaţi au fost propuşi partidelor pentru a contesta informaţia sau a-i exclude din listă. Doar într-un caz un partid a promis că va modifica lista. Două dintre partide, PCRM şi PPCD au refuzat să colaboreze. Totuşi candidaţii de pe listele lor au fost monitorizaţi. Evaluarea a fost realizată pe baza criteriilor elaborate de cele şapte ONG-uri şi agreate de partidele politice (comportament împotriva statului de drept; administrare defectuoasă; utilizarea resurselor administrative în folos personal sau de partid; utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal sau de familie, protecţionism; avere necorespunzătoare veniturilor legale; impozite/amenzi neachitate; traseism politic).
Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat a fost lansată în luna noiembrie 2008 de către şapte organizaţii neguvernamentale: Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul Independent de Jurnalism, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie “Acces-info” şi Fundaţia „Soros Moldova”.
Acţiunea este o premieră pentru R. Moldova şi încurajează cetăţenii cu drept de vot să aleagă candidaţii necompromişi. „Noi nu cerem ca aceste persoane să fie diferiţi justiţiei, doar constatăm anumite lucruri”, a menţionat Petru Macovei, director executiv al Asociaţia Presei Independente. Mulţi dintre cei care figurează în lista finală ocupă sau au ocupat funcţii publice. „Ei sunt plătiţi din bani publicii şi trebuie să fie monitorizaţi de societatea civilă. E timpul ca societatea să exercite o anumită presiune, iar funcţia publică să nu reprezinte doar o treaptă pentru a-şi rezolva anumite probleme personale”, a adăugat Macovei.
Lista cuprinde: 30 de persoane de la – PCRM, şase - de la UCM, patru - de la PPCD, trei – de la AMN, două - de la PD, şi câte o persoană de la PLDM şi MAE. Înainte de a fi făcuţi publici, candidaţii monitorizaţi au fost propuşi partidelor pentru a contesta informaţia sau a-i exclude din listă. Doar într-un caz un partid a promis că va modifica lista. Două dintre partide, PCRM şi PPCD au refuzat să colaboreze. Totuşi candidaţii de pe listele lor au fost monitorizaţi. Evaluarea a fost realizată pe baza criteriilor elaborate de cele şapte ONG-uri şi agreate de partidele politice (comportament împotriva statului de drept; administrare defectuoasă; utilizarea resurselor administrative în folos personal sau de partid; utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal sau de familie, protecţionism; avere necorespunzătoare veniturilor legale; impozite/amenzi neachitate; traseism politic).
Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat a fost lansată în luna noiembrie 2008 de către şapte organizaţii neguvernamentale: Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul Independent de Jurnalism, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie “Acces-info” şi Fundaţia „Soros Moldova”.
vineri, 20 martie 2009
Deputatia - afacere profitabila
Comisia Centrala de Control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate de pe langa presedintia RM a facut publice declaratiile de venit ale demnitarilor de stat de rang inalt pentru anul 2008. Din documentele prezentate, rezulta ca numarul milionarilor a crescut, iar unii deputati in timpul celor patru ani de mandat si-au marit averile de peste zece ori.
N-o sa fac topul bogatasilor pentru ca nu este relevant in conditiile in care declararea averilor nu se fac pana la capat, iar multi dintre alesii sunt curati ca lacrima in timp ce matusile Tamara sunt putred de bogate. O sa zic doar ca pe durata mandatului doi dintre tinerii deputati: Oleg Tulea, de la PDM, si Mihail Mocan, de la PCRM, au facut cate un milion de lei si-au chizitionat apartamente in Chisinau si masini. De asemenea, aproape 20 de deputati s-au ales cu cate un apartament dupa cei patru ani truditi in legislativ.
Aceste declaratii au mai scos un adevar la iveala - unii deputati de zece ani declara aceeasi valoare a bunurilor. Bunaoara, Anatol Onceanu, de la AMN, are un apartament in capitala, un garaj si o masina, toate in valoare de tocmai 4 863 lei. Mai multi colegi din parlament fac acelasi lucru. Vladimir Turcan de patru ani de zile zice ca are o casa, un apartament si un lot in capitala, plus o masina, toate la suma de 15 259 lei. Si eu as vrea apartament cu asa pret. Poate imi spune cineva unde sa gasesc. Numai sa nu ziceti ca trebuie sa ma fac deputat...
N-o sa fac topul bogatasilor pentru ca nu este relevant in conditiile in care declararea averilor nu se fac pana la capat, iar multi dintre alesii sunt curati ca lacrima in timp ce matusile Tamara sunt putred de bogate. O sa zic doar ca pe durata mandatului doi dintre tinerii deputati: Oleg Tulea, de la PDM, si Mihail Mocan, de la PCRM, au facut cate un milion de lei si-au chizitionat apartamente in Chisinau si masini. De asemenea, aproape 20 de deputati s-au ales cu cate un apartament dupa cei patru ani truditi in legislativ.
Aceste declaratii au mai scos un adevar la iveala - unii deputati de zece ani declara aceeasi valoare a bunurilor. Bunaoara, Anatol Onceanu, de la AMN, are un apartament in capitala, un garaj si o masina, toate in valoare de tocmai 4 863 lei. Mai multi colegi din parlament fac acelasi lucru. Vladimir Turcan de patru ani de zile zice ca are o casa, un apartament si un lot in capitala, plus o masina, toate la suma de 15 259 lei. Si eu as vrea apartament cu asa pret. Poate imi spune cineva unde sa gasesc. Numai sa nu ziceti ca trebuie sa ma fac deputat...
joi, 12 martie 2009
Dezbaterile de la TV 7
Am prins ieri seara o bucata din dezbaterile de la TV 7. Mi-au placut. Mult mai dinamice decat la M(u)1, cu intrebari mai multe de la moderator, si de la candidati intre ei. Dar parca ceva nu ii ajungea. Si la TV 7 s-a facut tragere la sorti iar in studiou au fost ieri reprezentantii a trei partide: PLDM, MAE si Patria-Rodina lui Sima. Sima a dat numai din cap si era de acord cu tot ce spunea Alexandru Tanase, iar Pavlicenco a spart gura targului laudandu-se ca MAE chipurile a demonstrat ca este lider al luptei impotriva coruptiei. Amintesc ca in ajun profesorul Petrencu a aparut intr-un spot la M(u)1 santajand intr-un fel celelalte partide ca daca nu vor subscrie la initiativa lor vor fi declarate corupte. AMN, PLDM, PD si PRM au subscris ieri, iar seara, Pavlicenco a iesit triumfatoare - uite ce tari suntem noi. Foaie verde. Au stat linistite MAE si PNL multe luni la rand iar acum, in ultimele doua saptamani de campanie, se cred pe cal alb. Apropo de asta. Ieri MAE a avut conferinta de presa si azi are iarasi. Iar eu la telenovele nu ma duc. Intr-un cuvant, Tanase nu a avut cu cine sa polemizeze, chiar daca presedinta PNL a pus la un moment dat verzii in aceeasi oala cu partenerii de coalitie ros-oranj.
Nu inteleg un lucru. De ce toata lumea face tragere la sorti. Eu as fi optat pentru ordinea in care vor figura candidatii in buletinele de vot sau, ma rog, ordinea de inregistrare la CEC. Regulamentul CEC prevede patru criterii de selectare a celor care vin la dezbateri, pe langa cele doua, ordinea de depunerea a cererilor la institutia care organizeaza dezbateri si ordinea alfabetica. Mi se pare mult mai relevanta si interesanta ordinea de inregistrare la CEC pentru ca primele sapte partide sunt cele mai importante, restul nu ma intereseaza. Astfel am avea doua runde interesante si altele mai putin interesante. Astept si alte dezbateri...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
