De vreo luna mi-am luat bicicleta. Inca nu stiu daca sa fiu mandra sau sa nu si asta din cauza ca numai doua saptamani am reusit sa masor aproape toate gropile din centrul Chisinaului si i-am pomenit (de bine beneinteles) pe toti functionarii de la primarie si de la Directia transport si cai de comunicatii. Avem cele mai mari si mai tari borduri din lume si va rog, dragi drumari, ca la viitoarele reconstructii sa le mai inaltati oleaca.
Cu vreo doi ani in urma am fost la Varsovia. Acolo am vazut niste piste super pentru biciclisti si evident multe parcari. Tot acolo am vazut si multi functionari si alesi locali care veneau la serviciu pe doua roti. Atunci m-am imbolnavit de ideea de a avea bicicleta. Am asteptat ceva timp sa apara pistele la Chisinau, ca parca tot zicem ca vrem in Europa, dar degeaba. Pana la urma, intr-o zi m-am dus si mi-am luat bicicleta. Experienta din primele zile a fost uluitoare. Si acum tin minte cum mi-am nasadit toti muschii... Dar, de dragul ecologiei si sanatatii mele, merg la serviciu cu biciclata.
A, si era sa uit, mi-am gasit si niste maidanezi-prieteni in fata Bibliotecii Nationale. De fiecare data cand merg pe acolo trebuie sa tip la ei ca altfel ma doboara de pe bicicleta. Mai sunt vreo opt animale cat mine si la intrarea pe viadut. Asa ca pazea pentru alti idealisti ca mine. De ce nu avem si noi un Basescu sa-i stranga pe toti acesti prieteni.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
super articolul...Bravo
as vrea si eu sa vin cu bicicleta la Serviciu...dar nu am nici bicicleta... :( si daca as avea nu as avea unde sa o parchez..., ca masinile din oras nu au unde sa se parcheze dar de biciclete nici nu maivorbim
si eu asi vrea bicicleta.... dar tb s ainvat a merge... dar daca ma gindesc la gropile din chisinau, imi trece toata pofta...imi voi "nasadi" si oasele , nu doar muschii ;)
Trimiteți un comentariu