sâmbătă, 19 decembrie 2009

Piaţa brazilor de Crăciun

În ultimii ani creşterea şi comercializarea brazilor au devenit o afacere profitabilă şi în R. Moldova. Numai că producătorii autohtoni se plâng că profitul nu vine spre ei dar merge în cu totul în altă parte, către cei care aduc mai puţin ortodox conifere din Carpaţii Ucrainei. În premieră, anul acesta primăria mun. Chişinău a început eliberarea autorizaţiilor de comercializare a pomilor de Crăciun cu zece zile mai înainte, deci se aşteaptă ca şi profiturile pentru unele companii să crească.

Ivan Lukiancikov, vicepretor pe problemele sociale şi economice al sectorului Centru din Chişinău, sectorul cu majoritatea locurilor pentru vânzarea brazilor naturali, a spus că la 10 decembrie a început autorizarea şi comercializarea brazilor în capitală. La numai două zile aici fusese eliberate peste 120 de autorizaţii. „Dintre aceştia majoritatea sunt persoane fizice care aduc brazi din Ucraina. Treaba lor cum îi aduc, la noi când vin cu documentaţia totul e în regulă”, spune funcţionarul.

80-90% din brazii aduşi ilegal din Carpaţii ucraineni

Potrivit fermierilor moldoveni, în ultimii trei ani 80-90% din brazii care apar pe piaţă de sărbători sunt aduşi, în cea mai mare parte, ilegal din Carpaţii ucraineni. Ei se plâng că nu există nicio Asociaţie sau autoritatea publică care să supravegheze piaţa autohtonă.

Anişoara şi Igor Tatian, din Scoreni, Străşeni, cresc brazi în curtea casei al şaselea an. În total suprafaţa cultivată nu depăşeşte 20 de ari. Anul acesta ei au obţinut autorizaţie pentru a putea vinde cei 350 de brazi pe care îi au în or. Străşeni. De asemenea, ei îşi promovează afacerea şi pe site-urile de anunţuri. „Afacerea cu brazi e problematică în R. Moldova, spune Igor. Cheltuiala este imensă în cei şase-şapte ani în care creştem un brad, dar oamenii vor un preţ cât mai mic. O groază de bani cheltuim pe îngrăşăminte să facem brazii frumoşi şi rotaţi. Cei aduşi din Transcarpatia sunt resturi - crengi sau pomi răriţi de sub copacii mari. Şi aceşti comercianţi vând brazii la acelaşi preţ ca noi, cei care îi creştem în Moldova, poate cu diferenţe de 10-20 lei. Cum să concurăm cu ei?”, povesteşte Igor. Familia Tatian vinde metru de brad tăiat la preţul de 100 lei şi pentru cei care doresc la ghiveci un metru costă 160 lei.

Brazi la ghiveci

Andrei Atamanenco din Orhei, este un alt antreprenor care se ocupă cu brazii de mai bine de 20 de ani. Mult timp a fost singurul producător privat din acest domeniu din ţară. De doi ani el oarecum s-a reprofilat – nu mai creşte atât de mulţi brazi, iar pe cei care îi cultivă îi vinde doar la ghiveci, în pas cu trendul ecologic european. „Nu mai pot concura cu brazii ucraineni. Noi ne chinuim aproape zece ani să creştem pomul pe când acolo sămânţa zboară şi bradul creşte de la sine, fără cheltuieli”, spune patronul firmei „Euroflora-Com” SRL din Orhei. În pus, Atamanenco, zice că, fiind agronom de profesie, a optat pentru varianta ecologică. Chiar dacă brazii la ghiveci sunt un pic mai scumpi, ei vor fi replantaţi după sărbători. Atamanenco afirmă că e o mare neghiobie să creşti zece ani un brad, să-l tai, după care să-l ţii zece zile în casă şi apoi să-l arunci. „Mă doare când văd schelete de brazi la gunoi. Am vrea ca şi moldovenii să facă alegerea corectă – brazi artificiali sau brazi la ghiveci”, rezumă el. Potrivit lui, cerere pentru brazi la ghiveci e în creştere. Dacă în urmă cu cinci ani abia de vindea 50 astfel de brazi, în anul trecut a vândut peste 200 de brazi. Pentru a promova bradul la ghiveci patronul spune că asigură transportul în Orhei şi Chişinău.

Oferta „Moldsilva”


Conform unei hotărâri anterioare, Agenţia de stat a început tăierea brazilor pe 15 decembrie. Anul acesta Agenţia de stat va tăia în total 28 de mii de molizi (ceea ce în popor se numeşte brad) şi 5.400 pini, din toate cele 28 de pepiniere pe care le are. „Noi îi vindem angro din câmp. Nu ştiu cât vor costa la piaţă”, spune Petru Rotaru, şeful Direcţiei fond forestier, din cadrul „Moldsilva”. Conform preţurile stabilite anterior de „Moldsilva”, un brad luat angro de 1,1-1,5 m va costa 36 lei, 1,5-2 m – 48 lei, 2-3 m – 60 de lei, brazi de 4-5 m – 300-400 lei. La aceste taxe firmele intermediare, care comercializează brazi, vor adăuga costurile de transport, cele de depozitare şi alte adausuri comerciale. Pentru mulţi comercianţi de brazi achiziţionarea brazilor angro de la „Moldsilva” şi vinderea lor în capitală reprezintă o sursă bună de venit într-un tip foarte scurt.

Nimeni nu supraveghează piaţa autohtonă

Andrei Atamenenco mai afirmă că în ultimii ani numărul pepinierelor private au crescut şi în RM există suficienţi brazi ca să acopere necesitatea internă. Din cauza lipsei de control însă, s-a ajuns ca creşterea unui brad moldovenesc să coste de zece ori mai mult decât unul ucrainean, adus ilegal. Potrivit lui, jumătate din brazii de import sunt aduşi clandestin prin breşele de la graniţa transnistreană, iar cealaltă jumătate – „cu alte metode” la serviciul vamal. „Au venit nişte oameni la mine să le dau certificat că chipurile au crescut brazii pe pepinieră la mine. M-au asigurat că o să am profit. Iată la ce s-a ajuns”, povesteşte agronomul. Fiind antrenat în acest domeniu de mai mult de 20 de ani, el spune că astăzi nicio autoritate publică nu pune în discuţie calitatea produsului, iar Ministerul Agriculturii se rezumă doar la a elibera licenţiere în domeniul. „Chiar şi pe vremea sovietică exista o asociaţie care ne controla riguros calitatea sovhozurilor de specialitate”, îşi aminteşte omul.

Contactaţi de noi, responsabili de la Ministerul Agriculturii au spus că nu se ocupă cu silvicultura, de acest aspect fiind responsabil „Moldsilva”. De asemenea, am fost îndemnaţi să sunăm şi la Ministerul Mediului. Petru Rotaru a negat că „Moldsilva” ar fi responsabilă de piaţa pomilor de Crăciun. Şi responsabilii de la Ministerul Mediului spun că nu intră în competenţa lor supravegherea acestui domeniu. „Noi facem ceea ce trebuie: protejăm mediul şi educăm populaţia”, afirmă Nicu Vrednic, consilier şi purtător de cuvânt al ministrului Gheorghe Şalaru. „Agenţii economici au dreptul să comercializeze şi interziceri nu pot fi impuse. Alta e că pătrund ilegal, pe lângă vame, dar nu avem ştire pe unde. Poate vameşii cunosc…”, a adăugat Vrednic. Cât despre pomii de Crăciun, funcţionarul spune că soluţia ideală este brazi artificiali cu miros de răşină introdusă special, care desigur să nu coste mii de lei. Totodată, el povesteşte că de patru ani a adus nişte brăduţi din Covasna, România, pe care îi pune în ghiveci şi îi duce în casă de sărbători şi pe care îi replantează în curte după 14 ianuarie.


Niciun comentariu: